"Mi-aş dori să demontăm mitul lui Sisif!" - Târgul de Iniţiative Cetăţeneşti, un eveniment pentru oameni cărora le pasă

Cea de a doua ediţie a Târgului de Iniţiative Cetăţeneşti, 20 iunie 2015
Cea de a doua ediţie a Târgului de Iniţiative Cetăţeneşti, 20 iunie 2015 (Eugen Horoiu \ Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...
Se încarcă player-ul...

Când, într-o zi, constaţi că la doi paşi de casa ta excavatoare muşcă pământul, săpând temelia unui bloc ce va creşte chiar lângă geamurile tale şi ale vecinilor tai, sau că în parcul unde se joacă copiii, copacii sunt doborâţi de un dezvoltator imobiliar, ai, în linii mari, cam două direcţii de urmat. Să te resemnezi, în ideea că sistemul este mult prea tare pentru ca tu să-l învingi sau să-ţi aduni curajul şi, alături de alţi oameni cărora le pasă, să lupţi să salvezi tot ceea ce poate fi salvat.

Zeci de astfel de cetăţeni care au ales să nu se lase înfrânţi de sistem şi să se implice pentru binele comunităţilor în care trăiesc, s-au reunit, sâmbătă, la cea de a doua ediţie a Târgului de Iniţiative Cetăţeneşi, organizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), în Bucureşti, în grădina Verona de la Cărtureşti.

Fie că luptă pentru oprirea unor construcţii ilegale, pentru salvarea unui parc, pentru stoparea risipei banului public sau vor doar să facă mai frumoasă viaţa oamenilor din cartierele lor, membrii a paisprezece grupuri de iniţiativă cetăţenească şi zece organizaţii neguvernamentale, au fost uniţi de dorinţa de a se cunoaşte mai bine, de a se sprijini şi încuraja reciproc şi de a pune umărul împreună la schimbarea în bine a oraşului.

"Mi-aş dori să demontăm mitul lui Sisif! ", ne-a declarat Cornelia Mihail, de la Cruciada Locatarilor, care, ani de zile s-a luptat pentru salvarea şi amenajarea în favoare vecinilor ei a peste 8000 de metri pătraţi din jurul blocului, spaţiu despre care, spune dânsa, şi-ar pune mâna în foc că a fost retrocedat ilegal.

Locatară a imobilului nr 18, Bl B3 bis, de pe bulevardul Nicolae Grigorescu - bloc cu peste 1300 de locatari - Cornelia Mihail a explicat că stă în acest bloc de 37 de ani şi şi-a dorit foarte tare ca împrejurimile din jurul clădirii unde locuieşte să fie civilizate, aşa cum a văzut ea în alte ţări. Doamna Mihail declară că a venit la întâlnirea organizată de CeRe pentru a vedea "nu că a murit capra vecinului, ci a înviat capra vecinului" şi pentru a demonta mitul lui Sisif, care-şi urcă singur povara, pentru că a doua zi să o ia din nou de la început "cu aceleaşi lucruri şi idei greşite în cap".

"Până acum am locuit în 15 alte locuri, ăsta e al 16-lea, este primul loc care îmi place şi de care vreau să mă leg mai mult de o lună, un an. Am magazine aproape, am parcuri, am oameni liniştiţi, nu mi-e teamă să ies seara pe stradă şi cu ajutorul grupului de iniţiativă poate o să îmbunătăţim şi transportul, o să avem autobuze mai dese, o să păstrăm parcul, şi o să ne simţim bine la noi în cartier fără sensuri unice şi nebunie pe străzi.

Îmi place să văd şi alţi oameni care sunt implicaţi şi îmi place că aici suntem un nucleu de oameni interesaţi de a face bine cartierului şi în general Bucureştiului, mă impresionează, vreau să schimb contacte, să aflăm unii de iniţiativele altora, să ne susţinem reciproc.", a declarat, la rândul său Dorin Moldoveanu, Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei, grup preocupat să rezolve problema scăderii nivelului apei lacului din Parcul Circului şi să îmbunătăţească circulaţia mijloacelor de transport în comun din cartier.

"În primul rând aflăm ce se întâmplă şi în alte sectoare ale Capitalei, îi susţinem pe cei din alte sectoare şi ei ne susţin pe noi. Au venit foarte mulţi oameni care au problem cu instituţiile statului, noi le spunem ce am făcut şi ce au de făcut, sunt foarte benefice aceste întâlniri.", ne-a declarat Mariana Ionescu, membră a Grupului Civic Luptăm pentru Aleea Lunguleţu, grup care a reuşit performanţa de a opri construirea unui bloc cu 8 etaje ce se ridica pe spaţiu verde, la câţiva metri de geamurile lor, în sectorul lui Onţanu.

Potrivit organizatorilor Târgului de Iniţiative, indiferent de problemele cu care se confrunta cetăţenii, fie că este vorba de tăieri de copaci sau construcţii ridicate abuziv, renovarea unui cinematograf etc., totul pleacă de la faptul că aleşii locali şi administraţia tind să funcţioneze pe cont propriu fără să ia în considerare cetăţeanul în vreun fel.

"Mulţi au discursul “eu ştiu ce e mai bine pentru Bucureşti". Pentru mulţi, nu este vorba de rea credinţă dar au mentalitatea “eu sunt reprezentantul vostru ales şi eu decid pentru voi". Trebuie să schimbăm paradigma, autorităţile trebuie să înţeleagă că sunt acolo să fie vocea noastră, nu să ia decizii în locul nostru. E o schimbare foarte mare de mod de gândire.”, a declarat Nicoleta Chiriţă, coordonator de proiecte CeRe.

Mi-ar plăcea ca aceşti oameni care sunt aici să creeze relaţii între ei şi să meargă la rădăcina problemelor. Mulţi dintre ei luptă pentru spaţii verzi, alţii luptă împotriva construcţiilor ilegale, toate au nişte problem comune, în legislaţie, şi în modul în care funcţionează autorităţile, probleme pe care, împreună le pot schimba. Din ce în ce mai mulţi dintre ei au devenit conştienţi de asta, că împreună pot face asta. E nevoie de o masă critică, de oameni care să ceară în stradă schimbări de legislaţie. Altfel, atâta timp cât interesele imobiliare sunt foarte mari e foarte greu să schimbi legi precum legea spaţiilor verzi în folosul cetăţeanului.", a adăugat reprezentanta CeRe.

De aceeaşi părere este şi Dan Milea, de la Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, cartiere în care, în ultimii ani, s-au construit în jur de 200 de clădiri, cu încălcarea atât a legislaţiei româneşti în vigoare cât şi a legislaţiei europene în domeniu.

"Problema cea mai mare e că ar trebui să se lucreze la legi, să nu li se mai ofere ocazia să le interpreteze, pentru că sunt o mulţime de portiţe prin care se strecoară şi toate astea adunate, de la asta un pic, de la alta un pic, apar nişte monstruozităţi efectiv Asta încercăm noi acum, degeaba suntem o mulţime de organizaţii care vorbim 100 de limbi, o să murim pe limbile noastre, trebuie să facem un corp comun să avem aceleaşi obiective şi să modificăm cadrul legislativ. La anul se va pune în dezbatere, sper să fie o dezbatere reală, noul PUG, şi trebuie să fim prezenţi pentru că trebuie făcut mai clar şi fără echivoc, să nu mai poată fi interpretat de fiecare urbanist aşa cum are chef şi în funcţie de ce interes are.

Trebuie îmbunătăţirea legii 50/1991, a legii 10 privind disciplina în construcţii, tot ce înseamnă semnarea proceselor verbale, trebuie legea 350/2001 care a fost modificată cu consultarea publicului pentru PUZ-uri, PUD-urui, lege pe care ministru Dragnea a golit-o de conţinut. Dacă vă uitaţi pe site-ul primăriei sectorului 1 au 326 de PUD-uri în dezbatere publică, dar nu e nimic afişat. Dezbat dar nu ştii pe ce trebuie să te pronunţi” a declarat Dan Milea.

Tot despre masă critică ne-a vorbit şi Roxana Wring, preşedintele uneia din cele mai cunoscute ONG-uri din domeniul protecţiei patrimoniului construit din România. Masă critică plus o nouă clasă politică şi înţelepciune, când punem ştampila pe buletinul de vot.

"Sunt foarte bucuroasă să văd atâtea iniţiative civice, să văd că cetăţenii în sfârşit au decis că nu au doar obligaţii ci şi drepturi şi au început să şi le ceară. Pe de altă parte, trebuie să remarc că suntem destui dar nu suntem încă masă critică, mai e de lucrat la masa critică şi la o platformă comună. Pe lângă faptul că ne dorim un oraş în care să ne simţim bine, să fim sănătoşi, să nu fim agresaţi, cred că ce ne aduce pe toţi aici este faptul că am înţeles că administraţia publică şi cei pe care i-am votat nu-şi fac treaba, iar oamenii care nu-şi fac treaba trebuie, fie să se dea la o parte, sau să funcţioneze altfel.

Toţi suntem revoltaţi de modul în care este abordată dezvoltarea acestui oraş. Soluţia? Să fim cât mai mulţi, să ne facem fiecare treaba şi să alegem oameni care să ne reprezinte şi să înţeleagă dezvoltarea urbană care să ne ducă spre progres, nu să ne întoarcă tot timpul într-o epocă pe care credeam că am părăsit-o. Sper ca alegerile din 2016 să producă o schimbare.", a declarat Roxana Wring.

"O altă clasă politică!" este soluţia şi în viziunea dllui Militaru, de la grupul de iniţitivă civică “Tudor Vladimirescu”, grup coagulat în jurul nevoii de a avea un parc, străzi, trotuare, parcări şi locuri de joacă pentru copii amenajate corespunzător în zona Drumul Taberei.

"Toate grupurile de iniţiativă au un numitor comun: lupta cu autorităţile. Majoritatea (celor prezenţi aici n.r.) nu pot să-şi atingă ţelurile, datorită autorităţilor care le pun piedici sub o formă sau alta. Prin tărăgănare, prin "lăsaţi, că faceţi parte din alt proiect, ni s-au terminat fondurile, mai aşteptăm nişte fonduri, mai dăm de la o altă activitate şi dvs.

Soluţia? Cel mai bine ar fi să apară noi formaţiuni politice, adică să nu se mai unească una cu alta, să le dea altă denumire dar tot ei sunt, ci să apară oameni noi." ne-a declarat dl. Militaru.

Prea mulţi pentru ca un singur articol să le cuprindă toată munca, efortul şi altruismul, cei prezenţi la evenimentul de ieri mai au un numitor comun, pe lângă nemulţumirea faţă de autorităţi: Nu se lasă învinşi.

Chiar dacă sistemul reuşeşte de multe ori să facă din Kafka o glumă, comparativ cu ce se întâmplă pe holurile instituţiilor de la noi, există şi oameni, precum dna Elena Iancu sau dl Dumitru Lupescu din grupul Salvaţi Parcul Tineretului, care, orice ar fi, luptă pentru ceea ce consideră că-i drept:

"Am venit aici cu speranţa să întâlnesc cât mai mulţi oameni, cum am şi întâlnit, care vor să se implice, să fie alături de noi. Nu mă las, de lăsat nu mă las, indiferent ce va fi, ce piedici mi se pun şi ce ameninţări, orice ar fi nu mă las, merg mai departe."

Pe dna Iancu, care luptă pentru salvarea Parcului Lumea Copiilor unde un investitor privat a ras sute de copaci pentru a construi blocuri de locuinţe, cel mai tare o doare că vecinii au renunţat şi doar două persoane mai stau pe baricade.

"Din toţi care au început, de când au fost ameninţaţi de jandarmerie şi au primit amenzi, nu se mai implică nimeni. Şi faptul că văd că se construieşte le dă sentimentul de zădărnicie, că văd că nu se schimbă nimic."

Şi totuşi, doamna Iancu crede că până la urmă, cumva, dreptatea va învinge căci ilegalităţile flagrante nu pot continua la infinit. Aşa că, în pofida dezamăgirii faţa de indiferenţa venicilor ei, sfatul pentru cei care se confruntă cu autorităţi surde la problemele lor, cu sistemul opac şi de prea multe ori chiar ostil, este "să facă ce facem noi, să nu se lase intimidaţi şi să nu plece urechea la cei ce îi opresc!"

Mai multe despre poveştile celor prezenţi la evenimentul CeRe puteţi afla urmărind materialele video.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.



România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne