Păduri rase sub pretextul regenerării, în aria protejată Subcarpaţii Vrancei

Stop defrişărilor.
Stop defrişărilor. (Greenpeace)

Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Focul Viu" din Focşani a depus mai multe sesizări în atenţia instituţiilor statului, respectiv Gărzii de Mediu, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare cât şi Societăţii Ornitologice din România, reclamând tăierile “la ras” de păduri din aria protejată Subcarpaţii Vrancei, în condiţiile în care 3 hectare este maximul admis de Codul Silvic şi asta numai în cazul anumitor arborete, relatează romaniacurata.ro.

Defrişările, tăierile la ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mai mari constituie principalele vulnerabilităţi ale Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Subcarpaţii Vrancei. Aici pot fi admirate acvile, şorecari, gaiţe, huhurezi, prigorii, sfrânciocul roşiatic, mierla şi mai ales ciocănitorile de stejar, păsări care au nevoie de copaci bătrâni şi scorburoşi pentru a supravieţui.

Deşi Oficialii Direcţiei Silvice susţin în zonă doar “tăieri de regenerare” şi “tratamente silvice”, iar exploatările s-ar fi făcut în conformitate cu “planul naţional de tăieri”, oamenii din zonă îi contrazic.

“De câţiva ani se taie în neştire aici, chiar şi zilele trecute s-a tăiat. Înainte de aceste tăieri, de pe dealul pe care este amplasată mănăstirea nu se putea vedea Focşaniul din cauza copacilor, însă acum toată zona se vede ca în palmă. Se taie aici ca la porci”, au declarat, pentru România Curată câţiva oameni care frecventează mănăstirea Vărzăreşti.

De altfel, ca dovadă a tăierilor intense din această primăvară, la intrarea în aria care ar trebui să ocrotească peste 80 de specii de păsări se afla o stivă uriaşă de stejari care n-au mai apucat să fie ridicaţi de firma care a câştigat licitaţia de valorificare a masei lemnoase. Mai grav, în drum spre mănăstirea Vărzăreşti, monument istoric, ctitorit în anul 1644, pe timpul voievodului Matei Basarab, o întreagă coastă de deal, de aproximativ 7 hectare, a fost tăiată “la ras” anul trecut chiar de Direcţia Silvică, sub pretextul regenerării., scrie România Curată

Articolul integral poate fi citit aici.

Mai merită menţionat că, potrivit unei situaţii prezentate de Institutul Naţional de Statistică, Vrancea a pierdut, oficial, peste trei mii hectare de pădure în ultimii şase ani.

Silvicultorii au susţinut însă că este o "pierdere pe hârtie", în fapt fiind o regularizare a datelor trimise în anii anteriori, arată monitorulvn.ro într-un articol publicat pe 1 iunie a.c.

Diminuarea fondului forestier nu se face prin defrişări. Chiar dacă un toporator rade câteva hectare de pădure, acestea rămân în continuare în fondul forestier naţional, care reprezintă categoria de folosinţă a terenului, au mai susţinut conducerea Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Focşani care a declarat că în acest an au fost actualizate informaţiile trimise către Statistică în anii trecuţi.

De asemenea, directorul Direcţiei Silvice, Lucian Zamfir, a mai susţinut ca fondul forestier nu poate fi diminuat decât în condiţii speciale. Simpla defrişare a unei suprafeţe de pădure nu înseamnă că terenul respectiv nu mai face parte din fondul forestier naţional. "Mai sunt cazuri excepţionale în care, de exemplu, Siretul mai rupe din mal şi dispare o jumătate de hectare de pădure din Lunca Siretului. Sunt însă cazuri izolate", a explicat directorul Direcţiei Silvice.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne