România, un Est Sălbatic al "dezvoltatorilor imobiliari"

Conferinţa de presă, ” Salvaţi Dămăroaia şi Bucureştii Noi ”
Conferinţa de presă, ” Salvaţi Dămăroaia şi Bucureştii Noi ” (Epoch Times România)

Rămase printre ultimele oaze de verdeaţă ale Capitalei, Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi riscă să fie distruse de goana după profit a "dezvoltatorilor imobiliari" ajutaţi de nepăsarea (sau complicitatea?) autorităţilor. În încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra pericolului în care se află una dintre cele mai frumoase zone din Bucureşti, membrii Asociaţiei ”Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi” (ASCDBN) au organizat joi o conferinţă de presă, pentru a expune lunga listă de nereguli şi ilegalităţi comise în cele două cartiere.

ASCDBN a adus la cunoştinţa presei faptul că abuzurile comise în cele două cartiere au fost semnalate Parlamentului European.

În cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, aflate în Zona Protejată Bazilescu s-au construit în ultimii ani în jur de 200 de clădiri, cu încălcarea legislaţiei româneşti în vigoare şi a legislaţiei europene în domeniu, reclamă ASCDBN. Clădirile, în mare parte blocuri cu apartamente ce urmează a fi vândute prin programul Prima Casă, sunt construite, conform preşedintelui asociaţiei, Petru Truţă, de investitori rromi din comunele Cojasca şi Fântânele.

Ilegalităţile comise sunt flagrante: pentru unele clădiri, autorizaţiile de construcţie s-au emis post-factum, abia după ce cetăţenii din zonă au reclamat că în zona lor se construieşte ilegal, iar când se emit autorizaţii de construcţie, acestea nu respectă reglementările privind regimul maxim de înălţime al zonei (P+2) şi încalcă prevederile legale privind asigurarea locurilor de parcare, protecţia mediului şi protejarea spaţiului verde. Mai există şi situaţii în care autorizaţiile de construcţii respectă legea, dar dezvoltatorii construiesc fără să ţină cont de ea.

Cum se construiesc blocurile din Dămăroaia şi Bucureştii Noi?

La limita legalităţii sau chiar ilegal. Spaţiile de la subsolul imobilelor apar în autorizaţiile de construcţie pe post de garaje, căci Hotărârea Consiliului General al Primăriei Bucureşti nr 66/2006 privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru autovehicule prevede că nu poţi construi un imobil fără a asigura minimum un loc de parcare per apartament. În fapt însă, dezvoltatorii construiesc garsoniere în loc de garaje iar maşinile locatarilor sunt parcate pe trotuare, "furându-se" din spaţiul public care aparţine tuturor cetăţenilor din cartier.

Amprenta la sol a caselor nu ar trebui să depăşească, conform legii, 45% din suprafaţa lotului pe care sunt ridicate. În Dămăroaia şi Bucureştii Noi se construieşte însă pe 80 - 90% din teren iar spaţiul verde dispare, ceea ce este ilegal. Cartierele, cândva cele mai verzi din Bucureşti se transformă într-o îngrămădeală de betoane unde singura verdeaţă este câte un ghiveci cu petunii sau muşcate la câte un balcon îngrădit cu inox.

Şi regimul de înălţime este "fentat" la acordarea Autorizaţiei de Construcţie. În zonă este permisă construirea de imobile P + 2 plus mansarda deasupra etajului 2 existent aşa că, mergându-se la limita legalităţii, se dă autorizaţie pentru construire de mansarde care devin, în fapt un al treilea etaj.

Practic clădirile finalizate nu au nici o treabă cu ce a fost autorizat. La o minimă verificare, se constată că există diferenţe flagrante între suprafeţele desfăşurate ale apartamentelor construite în zonă, aşa cum sunt înregistrate în Cartea Funciară, şi suprafeţele ce reies din Autorizaţiile de Construcţii, suprafeţele din cărţile funciare fiind net mai mari decât ce era prevăzut în proiect.

Cu toate acestea, reprezentanţii primăriei vin la finele lucrării şi închid ochii la toate aceste ilegalităţi, semnând procesele verbale de recepţie fără nicio obiecţie. Reamintim că fără un proces verbal de recepţie a lucrării, casele nu pot fi intabulate şi nu se pot semna contracte pentru utilităţi. Dacă reprezentanţii primăriei şi-ar face treaba şi nu ar semna pentru recepţia unor lucrări făcute ilegal, proprietarii unor astfel de clădiri construite ilegal şi-ar demola ei singuri clădirile înainte să-i oblige legea, căci nebranşate la apă, canalizare, electricitate, blocurile de locuinţe nu ar servi la nimic.

Cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui proprietar de astfel de imobile în Bucureşti este să plătească 10.000. de lei amendă, după care îşi poate vinde proprietatea liniştit.

Nimeni nu a luat măsuri împotriva neregulilor semnalate de ASCDBN. Multe dintre plângerile asociaţiei către Poliţia Locală şi Inspectoratul de Stat în Construcţii au rămas fără niciun rezultat. În unele situaţii, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Poliţia Locală au constatat nereguli flagrante şi s-au adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1. Rezultatul a fost că Parchetul, în loc să dispună începerea urmăririi penale a dispus NUP (neînceperea urmăririi penale) după NUP.

ASCDBN are 18 procese pe rol, prin care solicită demolarea clădirilor ridicate ilegal şi estimează că acestea vor dura între 3 şi 5 ani.

Între timp, locuitorii din zonă care i-au reclamat pe dezvoltatatorii construcţiilor ilegale au fost ameninţaţi de investitorii rromi că li se va da foc la case. Constructorii şi-au făcut şi o asociaţie şi au acţionat în instanţă ASCDBN, cerând desfiinţarea sa.

România, un Est Sălbatic unde corupţia domneşte omnipotent

Prezent în sală, avocatul Dobrev Dumitru, ce oferă consultaţă legală ASCDBN, a atras atenţia asupra corupţiei care domneşte la nivelul primăriilor şi autorităţilor. În Estul Sălbatic, numit România, angajaţii primăriilor iau salarii de 1500 de lei dar merg la serviciu cu genţi Louis Vuiton iar la nivel de Parchete nu s-au schimbat multe din 2004, când Adrian Natase "împărăţea" tot. Cu o "floricică nu se face primăvară în România" şi cu arestări punctuale, mediatizate intens, corupţia nu se va eradica, a opinat avocatul Dobrev:

"Că DNA îl ia pe nu ştiu ce baron local din judeţul cutare şi îl poartă cu presa pe la arest pe acolo, asta este, cum să vă spun eu, este un pic de praf în ochi. Marea corupţie este la nivel de primării, pentru că realitatea construcţiilor a îmbogăţit foarte mult, sunt oameni din primării care vin cu genţi Louis Vuitton la serviciu şi au salariu de 1.500 de roni pe lună. Despre asta vorbim de fapt. Este un loc unde nu se atinge nimeni de nimeni pentru că parchetele de pe lângă judecătoria sectorului 1, 2, 3 şi 4 au rămas la nivelul anilor 2000-2004 când Adrian Năstase împărăţea peste ţară. Deci să nu credeţi că dacă se întâmplă ceva la nivel de miniştri lucrurile astea au pătruns, au imers, la nivel de autorizaţii locale. Aici este trai neneacă exact ca în anii 90, pe vremea lui Văcăroiu. Deci nu s-a întâmplat absolut nimic în materie de administraţie publică locală. Din cauza asta se zbat oamenii ăştia (ASCDBN)."

Cât despre modul cum funcţionează justiţia, Dobrev a arătat că aceasta funcţionează, blând spus, halucinant.

"Am încercat să fac acelaşi tip de litigiu (pentru clădirile construite ilegal în Bucureştii Noi n.r.) având în vedere faptul că ne situăm pe două planuri, A – avem autorizaţii de construcţii care nu respectă legea, şi B – avem construcţii care nu respectă autorizaţia de construcţie emisă de primărie, adică este construit mai mult decât este în autorizaţie. Soluţii de toate felurile – respins, trimis la judecătorie. Am vreo 3-4 soluţii de la Tribunalul Bucureşti fiecare de câte un fel. Deci fiecare complet acolo are câte o gândire despre cum rezolvă speţa asta deşi cererile de chemare în judecată sunt trase la Xerox, adică situaţia de fapt pe care o povestesc eu acolo şi normele pe care le invoc sunt aceleaşi."

Cu jalba la Bruxelles

Conducerea ASCDBN s-a adresat Primăriei, s-a adresat vicepremierului Liviu Dragnea, s-a adresat premierului V. Ponta, rezultatele fiind deocamdată un zero barat.

În consecinţă, Asociaţia şi-a căutat dreptatea la Bruxelles. Pe 21 ianuarie 2014, Dl Petru Truţă a pledat cauza cartierelor Dămăroaia şi Bucureştii Noi în faţa Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European, atrăgând atenţia asupra faptului că autorităţile române apără interesele unor grupuri de interese, nu pe cele ale cetăţenilor oraşului Bucureşti şi sunt pe cale de a distruge unele din cele mai frumoase zone din Capitală.

Pledând cauza Zonei Bazilescu, Petru Truţă a arată că în cartierele pe care le apără au fost ridicate 195 de clădiri ce încalcă principiile europene de dezvoltare teritorială şi urbană durabilă asumate de România prin semnarea Agendei Teritoriale Europene, a Cartei de la Leipzig privind oraşele europene durabile, a Declaraţiei de la Toledo privind regenerarea integrată şi a Convenţiei europene a peisajului.

Dl Truţă a arătat că respectivele construcţii au fost edificate şi cu încălcarea Legislaţiei româneşti în vigoare şi a cerut sprijin pentru stoparea abuzurilor comise de autorităţile de la Bucureşti.

Demersul preşedintelui ASCDBN a fost sprijinit de eurodeputatul Victor Boştinaru, care a acuzat în cazul construcţiilor din Dămăroaia şi Bucureştii noi, încălcări ale legislaţiei române în materie de construcţii şi reglementările europene cu privire la prevenirea spălării de bani. Cele mai multe clădiri din cele două cartiere sunt construite în condiţii "cel puţin dubioase" în ceea ce priveşte plăţile/transferurile bancare.

Modul în care sunt construite clădirile, cu transformarea spaţiilor de la demisol şi subsol în locuinţe, ceea ce este profund ilegal afectează stabilitatea construcţiilor într-o Românie aflată pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte riscurile de seism şi afectează şi modul de gestionare a deşeurilor, creând poluare.

În consecinţă, Victor Boştinaru a cerut Consiliului European ca petiţia ASCDBN să rămână deschisă iar o copie să fie transmisă Parlamentului României, Comisiilor de Petiţii ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României şi, de asemenea Avocatului Poporului.

Europarlamentarul Meyer, care a prezidat lucrările Comisiei pentru Peţiţii a salutat iniţiativa dlui Truţă, s-a declarat "absolut de acord" ca o copie a documentului să fie remisă Parlamentului României precum şi Comisiilor de Petiţii ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României şi a informat că va cere Comisiei Europene să răspundă cât mai rapid la petiţia ASCDBN.

Posibile consecinţe ale petiţiei la Bruxelles - Nicuşor Dan

Prezent la conferinţa de presă, Nicuşor Dan a reamintit că România este semnatară a Convenţiei de la Granada, ratificată de Uniunea Europeană, care se referă la protejarea zonelor şi siturilor istorice, iar ceea ce se întâmpla este o încălcare flagrantă a prevederilor din respectivul document. În consecinţă, România riscă declanşarea unei proceduri de infringement şi încă o bilă neagră în viitorul raport MCV.

"Aici este o agresare flagrantă a unui sit istoric şi pe această chestiune această comisie de petiţii poate să decidă o procedură de infringement asupra României. Aceasta este o primă direcţie în care comisia de petiţii poate să meargă", a explicat Nicuşor Dan.

"A doua este raportul MCV în legătură cu intrarea în Schengen. Raportul MCV se referă în general la justiţie dar are o componenţă care se referă la funcţionarea autorităţilor locale şi din tot ce am auzit aici – faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu controlează, faptul că primăria dă autorizaţii ilegale, faptul că ea semnează procesele verbale ilegale, faptul că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) înregistrează procese verbale ilegale - toate astea ţin de nerespectarea statului de drept şi de autorităţile locale şi mai mult ca sigur că vor fi incluse în raportul MCV. Din păcate, neavând autorităţi care să reprezinte cetăţenii suntem în situaţia absurdă în care cetăţenii înşişi să-şi facă asociaţii care să lupte cu autorităţile locale şi să fie în dialog direct cu autorităţile europene. Absurd." a concluzionat Nicuşor Dan, preşedinte al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, care se luptă de ani de zile cu autorităţile pentru salvarea patrimoniului arhitectonic al oraşului Bucureşti.

În încheiere, Dan Trifu, preşedintele Eco-Civica a anunţat un "genocid" al spaţiilor verzi ce se pregăteşte în Parlament. Aleşii ţării pregătesc modificarea Legii Spaţiilor verzi (legea nr 24/2007) pentru a se permite autorizarea construcţiilor în parcuri şi pe spaţiile verzi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne