Edilii Capitalei aprobă zeci de milioane pentru un proiect cu autorizaţiile anulate de instanţe - Pasajul Ciurel

Sorin Oprescu
Sorin Oprescu (Epoch Times România)

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a alocat circa 80 de milioane lei din bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2015 pentru finalizarea unui proiect ale cărui autorizaţii au fost anulate de instanţe, relatează publicaţia România Curată.

Mai exact, este vorba despre lucrările la pasajul rutier suprateran de la Ciurel, parte a drumului expres spre autostrada A1 care pleacă din Splaiul Independenţei şi ajunge până la autostrada Bucureşti-Piteşti. Acest proiect pe care Primăria îl dă drept necesar motivând că va fluidiza traficul este un fel de autostradă urbană visată de Nicolae Ceauşescu, un proiect la fel de megalomanic şi inutil ca şi Casa Poporului. A fost reşapat în 2006 de Adriean Videanu, care a declarat proiectul de utilitate publică. Locuitorii din zona Ciurel şi în genere societatea civilă s-au opus în nenumărate rânduri acestui proiect motivând că maşinile care vin de pe A1 vor fi încurajate să tranziteze centrul Capitalei.

Consilierii generali au luat decizia finanţării lucrărilor la pasajul Ciurel în condiţiile în care un grup de cetăţeni din zonă a obţinut în instanţă anularea a două autorizaţii date de municipalitate pentru acest pasaj, în prezent cerându-se şi anularea celei de-a treia, în baza căreia se lucrează pe şantier. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) în baza căruia se face drumul expres este şi el anulat de Tribunalul Bucureşti, acum judecându-se recursul.

Cele 80 de milioane se adaugă altor 22 milioane lei alocate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti la începutul acestui an pentru exproprierile necesare continuării podului de la Ciurel, iar acesta este doar începutul, partea a doua a lucrării urmând să fie finanţată în 2016. Costul total al proiectului, pe care societatea civilă îl consideră nu doar ilegal ci şi inutil este estimat la 138 de milioane de euro.

Istoricul drumului expres spre autostrada A1

Primăria Capitalei a început lucrările la drumul expres spre Autostrada Bucureşti-Piteşti în 2010, fără minime consultări cu cetăţenii. Potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera de 8,3 km urma sa facă legătura între centrul Capitalei – Splaiul Independenţei şi autostradă. Noul bulevard ar fi urmat să pornească de la intersecţia bd. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, să meargă pe lângă Lacul Morii până la intersecţia cu bd. Uverturii, după care să treacă pe lângă staţia de tratare a apei Roşu-Militari şi să iasă din Bucureşti prin comuna Chiajna. Să traverseze Centura Capitalei trecând prin Comuna Dragomireşti-Vale şi să iasă în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.

Licitaţia pentru executarea lucrării a fost câştigată de către consorţiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

În prezent, din autostrada visată, pe rând, de Ceauşescu şi Oprescu, nu s-a executat decât un picior de pod. Tribunalul Bucureşti a anulat, în iulie 2012, autorizaţia de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisă de Primăria Capitalei în regim de urgenţă. Procesul a fost pornit de un proprietar din zonă, Daneş Mihai, care susţine că municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fără să-l exproprieze, iar pilonul pasajului se află la 3 m distanţă de balconul său. În noiembrie 2013, sentinţa a devenit definitivă.

Mai mult, în aprilie 2014, cetăţenii din Grupul de Iniţiativă „Oponenţă Proiect Străpungere - Ciurel - A1” au obţinut anularea în instanţă a actului prin care edilii Capitalei au aprobat Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-Autostrada Bucureşti Piteşti (prin hotărârea 7136/2014 din 04.11.2014). Decizia nu este definitivă.

În ianuarie 2015, primarul Sorin Oprescu declara, într-un interviu acordat Hotnews, că nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km între Podul Ciurel şi autostrada Bucureşti-Piteşti, în 2015. O lună mai târziu, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) aproba însă exproprierile necesare pentru continuarea lucrărilor la Pasajul Ciurel, urmând să fie expropriate 33 de proprietăţi între str. General Popovăţ şi str. Amilcar C. Săndulescu. În total va fi expropriată o suprafaţă de 13.873 mp de teren pentru care municipalitatea va plăti circa 22 de milioane lei.

Cetăţenii din zonă acuză că PMB, care după ce Tribunalul Bucureşti i-a anulat autorizaţia de construcţie pentru pasajul Ciurel dă autorizaţii de construcţie pentru bucăţi de lucrare, a inventat un "perpetuum mobile", respectiv un cadru în care nu se respectă legile, mai bine zis în care legile "se driblează."

Mai mult, proiectul nu doar că nu va fluidiza traficul, ci va duce la agravarea acestuia, la creşterea nivelului de poluare şi va pune în pericol alimentarea cu apă potabilă a oraşului. Drumul expres "Penetraţie Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti", drum estimat de trafic intens, va trece la câţiva metri de Staţia de tratare a apei de la Roşu care alimentează cu apă potabilă peste 30% din Bucureşti. Pentru acordarea avizului pentru realizarea "drumului expres", Apa Nova a cerut derogare de la legislaţia privitoare la normele de securitate sanitară.

Interese, interese

Pe lângă faptul că nu e deloc exclus să se fi luat şi dat comisioane pentru lucrările la proiect - potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, unul dintre motivele pentru care a fos arestat Mădălin Dumitru, fostul director al Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei a fost luarea de comisioane pentru contracte pe bani publici- mai există şi alte interese, de natură imobiliară.

"Va aduc aminte că responsabilul din primărie pentru această lucrare, Mădălin Dumitru, este în arest preventiv, inclusiv pentru penetrarea Ciurel. Mi se pare, din nou, halucinant că Primăria Municipiului Bucureşti, în loc să deservească cetăţenii, să ajungă să se lupte tot timpul cu ei, ca să impună nişte lucruri de care în mod evident cetăţenii nu doar că nu beneficiază, ci le afectează şi calitatea vieţii!", explica la finele lui 2014 dr. Nicuşor Dan.

Mai mult, "autostrada se va transforma într-un paradis al rechinilor imobiliari", a explicat şi avocatul Dumitru Dobrev în cadrul unei conferinţe de presă organizate în noiembrie 2014, explicând că, potrivit PUZ-ului, pe ambele părţi ale autostrăzi sunt aprobate blocuri de P +14, 15 etaje "pe modelul celor din Coreea de Nord."

"Se vor face apartamente ieftine de 50 de metri pătraţi în blocuri de 15 etaje, fără niciun strop de verdeaţă între ele şi aceasta este o miză a acestui proiect", a explicat dl Dobrev dând drept exemplu Phenianul, traversat de autostrăzi urbane mărginite de blocuri de 20 de etaje.

"Pentru oamenii aceia soarele va apune mai devreme", a concluzionat dl Dobrev. "Va aduc aminte că acum doi ani s-a votat acest PUZ pentru autostradă suspendată. Autostrada suspendată nu se mai face, dar blocurile au rămas pe PUZ", a arătat şi Nicuşor Dan.

Mai multe informaţii pe această temă, plus materiale video, puteţi accesa aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne