Zvârcoliri pe reforma administraţiei. Sindicatul angajaţilor din Guvern cere urmărirea penală a lui Ilie Bolojan şi Cseke Attila

Sindicatul angajaţilor din aparatul de lucru al Guvernului a transmis joi, în Parlament, o sesizare în care solicită declanşarea procedurii parlamentare de cerere a urmăririi penale împotriva premierului Ilie Bolojan şi a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei, în legătură cu promovarea şi adoptarea Ordonanţei de urgenţă privind reforma administraţiei centrale şi locale, scrie HotNews.
„Dacă Guvernul afirmă că există pierderi bugetare 'de ordinul miliardelor anual' din evaziune şi neconformare, dar răspunsul normativ ales este adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă cu efecte generale asupra populaţiei şi administraţiei, fără ca cetăţenii să aibă acces la datele care susţin afirmaţia şi fără o transparenţă reală a fundamentării (în special a calculelor, a rapoartelor şi a evaluărilor de impact), atunci se ridică problema unei asimetrii inacceptabile de informaţie între autoritatea care invocă riscul şi destinatarii normei”, susţine Sindicatul angajaţilor din Guvern, în sesizarea transmisă joi Parlamentului.
Sindicaliştii le transmit parlamentarilor că potrivit Constituţiei României, Senatul şi Camera Deputaţilor au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ei acuză că ordonanţa de urgenţă adoptată marţi seara de Guvernul Bolojan aduce modificări la Codul administrativ, prin măsuri de impact asupra organizării administrative, funcţiei publice şi cheltuielilor de personal şi susţin că trebuie verificat parlamentar şi penal „o posibilă folosire a procedurii OUG pentru a evita deliberarea parlamentară în lipsa unei urgenţe constituţionale reale”, „o posibilă simulare a dezbaterii publice (fără studii de impact) şi „o posibilă restrângere a garanţiilor participative” ale organizaţiilor şi persoanelor interesate.
În sesizarea către Parlament, sindicatul susţine că „în raport cu gravitatea suspiciunilor, simpla înregistrare a petiţiei nu este suficientă. Art. 13 din Legea nr. 115/1999 impune o dezbatere bazată pe raportul unei comisii care efectuează o anchetă privind activitatea Guvernului ori a ministerului”.
În concret, Sindicatul solicită ca ancheta parlamentară să vizeze cel puţin
- circuitul integral al proiectului (toate versiunile, cu data şi autorul fiecărei intervenţii);
- notele de fundamentare şi studiile de impact efectiv existente la momentul avizării şi adoptării;
- toate avizele ministeriale şi interministeriale, inclusiv cele cu observaţii/obiecţii, plus dovada modului în care observaţiile au fost soluţionate;
- documentele de transparenţă decizională cerute de Legea nr. 52/2003 (anunţuri, înscrieri, minută, recomandări, rapoarte de avizare, versiunea finală publicată, dovada respectării termenelor);
- audierea iniţiatorilor, experţilor şi specialiştilor menţionaţi de Legea nr. 52/2003, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor participante la dezbatere;
- audierea miniştrilor avizatori şi a persoanelor care au formulat observaţii în circuitul de avizare;
- clarificarea rolului decizional al prim-ministrului şi al ministrului Dezvoltării în menţinerea, modificarea şi promovarea formei finale a ordonanţei.
Pe fond, sindicatul mai cere ca, în urma anchetei şi a dezbaterii parlamentare, dacă se constată existenţa indiciilor temeinice, să fie adoptată cererea de urmărire penală faţă de premierul Ilie Bolojan şi ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Articolul integral poate fi citit aici.