Zlati: Semnătura lui Cazanciuc nu se regăseşte pe acordul vizând înfiinţarea unui tribunal pentru crimele comunismului. De ce?

Deputatul PNL Radu Zlati.
Deputatul PNL Radu Zlati. (Facebook)

În contextul în care miniştrii de Justiţie din opt state membre ale UE parte, cândva, din fostul bloc de influenţă al URSS, au semnat la Tallinn un acord vizând înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru investigarea crimelor comunismului, deputatul PNL, Radu Zlati, i se adresează Ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, pentru a lămuri de ce România, ţară care, reamintim, a suferit enorm de pe urma comunismului, nu se regăseşte printre semnatarii acordului.

"Aflu din presă că miniştrii de Justiţie din opt state europene, toate membre ale UE, toate aparţinând fostului lagăr comunist (Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Georgia) au semnat la Tallinn o declaraţie comună privitoare la crimele regimurilor totalitare, cu referire expresă la regimul comunist. Respectiva declaraţie îndeamnă la crearea unei instituţii care să ancheteze şi pedepsească crimele comise de către regimul comunist", atrage atenţia Zlati, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Deputatul liberal arată că de pe declaraţia comună a ţărilor foste membre ale blocului comunist lipseşte cea a titularului portofoliului Justiţiei din România, Robert Cazanciuc. "În legătură cu această absenţă se pune în mod legitim întrebarea: De ce?", scrie Zlati.

"A fost invitat domnul Cazanciuc la Tallinn şi nu s-a dus, eventual trimiţând în locul domniei sale un subordonat? În acest caz, domnul Ministru ar trebui să prezinte opiniei publice explicaţiile absenţei sale. Dacă nu pentru altceva, atunci pentru a evita ca unii răuvoitori să ofere alte explicaţii. Precum aceea că, în loc să cauţioneze cu prezenţa şi semnătura sa un act care condamnă explicit comunismul, domnul Cazanciuc a preferat să care mapa şi să asigure spatele rudei sale, încă premier al României, domnul VV Ponta. Sau explicaţia, şi această posibilă, că domnul Cazanciuc a considerat prezenţa domniei sale în cadrul unei ceremonii care avea drept temă comemorarea samavolnicului tratat Ribbentrop-Molotov ca fiind fără de folos sau chiar (cine ştie?) dăunătoare carierei sale politice, în interiorul unui partid al cărui preşedinte de onoare este ex-tovarăşul Ion Iliescu", se întreabă deputatul PNL.

În cazul în care Cazanciuc nu a fost invitat la Tallinn, acesta ar fi un semnal că lucrurile stau rău nu doar pentru Cazanciuc personal, ci şi pentru România, care este încă o dată izolată în concertul naţiunilor din această parte a Europei, opinează liberalul.

În situaţia în care Cazanciuc a fost şi invitat şi prezent la întâlnire (ceea ce presa din România nu a aflat) şi nu şi-a pus semnătura pe respectiva declaraţie, lucrurile ar sta, poate, cel mai grav, consideră Radu Zlati, adăugând că o explicaţie este nu doar necesară, dar şi inevitabilă.

"Deocamdată, solicit domnului Cazanciuc explicaţii care să ne lămurească asupra acestei absenţe, plină, pentru mine, de conţinut. Mai aştept din partea domniei sale şi a ministerului pe care îl conduce o lege care să condamne, nu doar în efigie, excesele regimului comunist în România dar şi, pe modelul legii anti-legionare, să condamne la ani de puşcărie sau amenzi penale orice încercare de popularizare a respectivului regim, de promovare a cultului acestuia sau a vectorilor de imagine ai regimului comunist", adaugă liberalul.

"Dar cum nu cred că domnul Cazanciuc va binevoi să ofere explicaţii, nici vreun proiect de lege în sensul arătat de mine, îl invit (din nou!) să procedeze la un act mult mai simplu, şi anume să îşi prezinte demisia", concluzionează deputatul PNL.

Reamintim că ministrul eston al Justiţiei Urmas Reinsalu a propus recent, în cadrul unei conferinţe dedicate împlinirii a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru investigarea crimelor comunismului

„Oamenii trebuie să ştie despre suferinţele prin care au trecut milioane de oameni în urma rezultatelor crimelor nazismului şi comunismului”, şi-a explicat Reinsalu iniţiativa, arătând că, după procesul de la Nuremberg, crimele naziste au fost condamnate legal, la nivel internaţional, în timp ce crimele regimului comunist nu au fost condamnate încă în acest mod.

Propunerea lui Urmas Reinslau a întrunit adeziunea miniştrilor Justiţiei din Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Georgia care au semnat un acord în acest sens.

Mai amintim că, aşa cum remarca Radu Zlati, Parlamentul României a adoptat, recent, o lege care incriminează cultul persoanelor vinovate de legionarism, fascism, rasism, xenofobie, precum şi promovarea unor simboluri, concepţii, doctrine, aparţinând aceluiaşi spectru ideologic, însă "omite" să condamne comunismul. Paradoxal sau nu, legea, care a stârnit un val de critici în special din partea istoricilor, a victimelor comunismului şi a urmaşilor lor, a fost iniţiată de trei liberali, Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea (actualmente PLR).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.