Xi Jinping transformă China într-o "economie fortăreaţă" pentru a rezista şocurilor externe [Raport]

Liderul Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, a iniţiat o schimbare strategică spre un model economic care ar putea proteja economia Chinei de şocurile externe, potrivit unui nou studiu.

Raportul, publicat la 30 iulie, a fost întocmit de Jimmy Goodrich, membru al Institutului pentru Conflicte şi Cooperare Globală al Universităţii din California. Studiul, care examinează discursurile oficiale şi documentele politice ale Partidului Comunist Chinez, oferă o analiză detaliată a progreselor Partidului Comunist Chinez în punerea în aplicare a politicii sale de "economie fortăreaţă" în mai multe domenii-cheie.

"[Strategia este] menită să consolideze autosuficienţa naţională şi rezistenţa la şocurile externe şi, în cele din urmă, să permită naţiunii să reziste 'situaţiilor extreme', inclusiv conflictelor armate prelungite", se arată în document.

Documentul menţionează că tensiunile dintre SUA şi China şi alte evenimente globale majore, cum ar fi invazia rusă împotriva Ucrainei şi pandemia COVID-19, au determinat Beijingul să îşi schimbe politica economică. Perturbarea economiei globale şi a lanţurilor de aprovizionare de către pandemia COVID-19 a întărit necesitatea unei "economii fortăreaţă".

Astfel, potrivit raportului, Partidul Comunist Chinez a pus de atunci accentul pe "circulaţia economică duală" pentru ca economia să nu mai depindă de exporturi şi să se concentreze pe consolidarea capacităţilor interne, menţinând în acelaşi timp comerţul internaţional. Această abordare urmăreşte să reducă vulnerabilitatea la şocurile externe şi să asigure stabilitatea economică.

Potrivit raportului, această strategie se aliniază, de asemenea, cu priorităţile mai largi ale lui Xi în materie de securitate naţională şi cu pregătirea pentru scenarii "extreme". Abordarea Partidului Comunist Chinez implică alimente, energie, securitatea lanţului de aprovizionare, mobilizarea apărării civile şi dezvoltarea infrastructurii strategice de rezervă.

"Această cercetare contribuie la înţelegerea intenţiilor strategice ale Chinei şi oferă o bază pentru explorarea în continuare a implicaţiilor economiei fortăreaţă a Chinei asupra dinamicii economice şi geopolitice globale", menţionează autorul.

Economia Chinei depinde în mod semnificativ de exporturi. Anul trecut, exporturile totale ale ţării au ajuns la aproximativ 3.380 de miliarde USD, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2.560 de miliarde USD. Acest lucru a dus la un excedent comercial de 820 de miliarde USD - al doilea cel mai mare din ultimul deceniu.

Robert O'Brien, fost consilier pentru securitate naţională, a comentat raportul pe X, îndemnând Washingtonul să acorde atenţie.

"Partidul Comunist Chinez se pregăteşte să lupte şi să câştige (sau cel puţin să supravieţuiască) un război foarte lung. America ar trebui să ia aminte", a scris el pe 3 august.

De la pandemia COVID-19, economia chineză s-a confruntat cu multiple probleme, în special criza imobiliară marcată de falimentul gigantului imobiliar chinez Evergrande. Compania este cea mai îndatorată firmă din lume, cu datorii de 340 de miliarde USD.

La începutul acestui an, un important manager de fonduri speculative a declarat că economia chineză are probleme din cauza investiţiilor masive în sectorul imobiliar, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire mai gravă decât criza financiară americană din 2008.

Sectorul imobiliar reprezintă 70% din averea brută a gospodăriilor din China şi aproximativ 25% din produsul intern brut (PIB), ceea ce îl transformă într-un motor-cheie de creştere, dar reprezintă o vulnerabilitate pentru economia sa.

Piaţa imobiliară cu probleme a Chinei a tras în jos economia, determinând regimul de la Beijing să pună în aplicare "măsuri temporare", inclusiv 16 măsuri de sprijinire a sectorului, potrivit raportului de anul trecut al Atlantic Council GeoEconomics Center şi Rhodium Group, un think tank cu sediul la Washington.

Raportul a constatat că economia Chinei se luptă cu multiple probleme şi că, în lipsa unor reforme solide, este probabil ca Beijingul să se confrunte cu o ameninţare la adresa perspectivelor sale de creştere în următorii ani, ceea ce îi va afecta poziţia globală.

"Economia chineză suferă în parte pentru că Partidul [Comunist Chinez] continuă să prioritizeze ideologia în detrimentul dinamismului economic", se arată în document.

Din cauza performanţei slabe, ambiţia Beijingului de a detrona Statele Unite ca cea mai mare economie a lumii până la sfârşitul anilor 2020 "nu se va întâmpla în acest secol, cu atât mai puţin în acest deceniu", notează raportul.

De asemenea, economiştii Bloomberg au prognozat anul trecut că este puţin probabil ca economia Chinei să depăşească economia Statelor Unite. Aceştia au prezis că PIB-ul Chinei l-ar putea depăşi pe cel al Statelor Unite pe la mijlocul anilor 2040, dar "doar cu o mică marjă", înainte de "a rămâne în urmă".