Von der Leyen anunţă accelerarea lucrărilor la Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră şi o finanţare de 50 de milioane de euro
România se află în prima linie a securităţii europene şi contribuie la protejarea spaţiului aerian european, a frontierelor noastre şi a apelor Mării Negre, a declarat luni şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni împreună cu preşedintele Nicuşor Dan.
Von der Leyen a precizat însă că provocările de securitate cu care se confruntă Uniunea Europeană s-au amplificat în timp şi a dat ca exemplu atacurile cu drone asupra unor nave în Marea Neagră.
În acest context, preşedinta Comisiei Europene a exprimat „solidaritatea deplină a Europei cu România” şi a anunţat că, de comun acord cu România şi Bulgaria, lucrările la Centrul pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră vor fi accelerate şi că proiectul va beneficia de o finanţare dedicată de 50 de milioane de euro.
"În cele din urmă – şi aţi menţionat acest lucru – trebuie să punem în funcţiune Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră. Ideea a fost prezentată pentru prima dată în Strategia noastră pentru Marea Neagră la mijlocul anului 2025. De atunci, contextul de securitate s-a deteriorat mult mai rapid decât ne-am fi aşteptat vreunul dintre noi. În acest context, salut cooperarea maritimă mai strânsă dintre România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să acţionăm cu toţii cu un simţ al urgenţei atunci când vine vorba de apărarea şi securitatea noastră. De aceea, sunt foarte încântată să anunţ că, de comun acord cu România şi Bulgaria, vom accelera acum lucrările la Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră, cu un calendar clar de finalizare şi o finanţare dedicată de 50 de milioane de euro", a spus oficialul UE.
Redăm în continuare declaraţia făcută de Ursula von der Leyen luni, la Palatul Cotroceni:
Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă de astăzi, la Bucureşti. Şi vă mulţumesc, în numele Uniunii noastre, pentru contribuţia dumneavoastră la asigurarea securităţii flancului estic al Europei. România se află în prima linie a securităţii europene. Voi contribuiţi la protejarea spaţiului nostru aerian, a frontierelor noastre şi a apelor Mării Negre. Şi sunteţi un partener esenţial atât pentru celelalte state membre ale UE, cât şi pentru NATO. Am putut constata personal acest angajament anul trecut, când am vizitat portul militar din Constanţa şi baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
De atunci, din păcate, provocările de securitate cu care ne confruntăm nu au făcut decât să se amplifice. Cerul de deasupra Mării Negre s-a întunecat, în special în ultimele săptămâni, când au avut loc atacuri cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastelor voastre. Marinari nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, iar alţii sunt încă dispăruţi pe mare. Gândurile mele se îndreaptă astăzi către familiile şi cei dragi ai acestora. Şi doresc să exprim solidaritatea deplină a Europei cu România; suntem alături de dumneavoastră.
Aşadar, puteţi conta pe un răspuns european puternic şi unit. Permiteţi-mi să subliniez câteva puncte din ceea ce am discutat. În primul rând, libertatea de navigaţie în Marea Neagră trebuie restabilită şi menţinută. Este o rută comercială vitală pentru Europa, pentru economia Ucrainei şi pentru securitatea alimentară globală. Aceasta asigură aprovizionarea cu alimente a milioane de oameni care depind de ele – mulţi dintre ei din Africa. Nimeni nu îşi doreşte pacea mai mult decât poporul ucrainean. Îi sprijinim în acest demers şi reiterăm, de asemenea, apelul lor la un armistiţiu în Marea Neagră. În acest context, susţin negocierile de pace care vor avea loc mâine la Abu Dhabi, cu participarea reprezentanţilor europeni. Al doilea aspect pe care doresc să îl subliniez este consolidarea supravegherii maritime. Aceasta include imaginile satelitare furnizate de Copernicus. Este vorba de o valoare adăugată imediată pe care Europa o poate oferi regiunii încă de acum.
În al treilea rând, ne vom consolida securitatea în spaţiul informaţional. Aţi menţionat acest lucru: actorii ostili transformă spaţiul informaţional într-o armă, iar incidentele cu drone sunt adesea însoţite de manipulare şi interferenţă informaţională din străinătate. Aceştia îi vizează fără încetare pe cetăţenii noştri şi democraţiile noastre, semănând frică şi răspândind incertitudine. Aceasta nu este doar o provocare în materie de comunicare; este un risc de securitate.
Cunoaştem scenariul. Aţi văzut potenţialul său devastator chiar aici, în România, şi aţi fost în avangarda luptei împotriva acestuia, iar eu vă mulţumesc pentru asta. Aceasta este o provocare europeană colectivă, care necesită un răspuns european colectiv. De aceea am lansat, la începutul acestui an, Centrul European pentru Rezilienţă Democratică. Acesta reuneşte cea mai bună expertiză disponibilă în Europa şi sprijină statele membre, cum ar fi, de exemplu, România, pentru a detecta mai bine aceste campanii si a răspunde mai eficient.
Al patrulea punct pe care doresc să-l subliniez este că trebuie să ne consolidăm capacitatea de a ne apăra. De aceea, Europa investeşte masiv în pregătirea în domeniul apărării. Avem aşa-numitele „Proiecte de apărare de interes comun”, iar eu salut participarea României la toate acestea. Şi, desigur, avem SAFE, programul nostru pentru achiziţii comune în domeniul apărării. România urmează să primească peste 16 miliarde de euro. Şi deja daţi un exemplu prin iniţiativa comună privind dronele, pe care o desfăşuraţi împreună cu Ucraina. Acesta este exact genul de cooperare de care are nevoie Europa.
Ea consolidează apărarea Ucrainei, consolidează securitatea şi economia României şi consolidează întregul nostru flanc estic. Avem nevoie de mai multe iniţiative de acest gen şi, de aceea, în urmă cu două săptămâni, Comisia a lansat o a doua cerere de propuneri în cadrul programului SAFE. Punem la dispoziţia statelor membre peste 21 de miliarde de euro. Şi încurajez cu tărie România să profite pe deplin de această oportunitate. Să investească în capacităţile de care avem nevoie pentru a proteja mai bine România şi Marea Neagră.
Al cincilea punct pe care doresc să-l subliniez este că trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde la crize la frontierele noastre. Incidentele îngrozitoare care au avut loc recent în Marea Neagră constituie un exemplu elocvent. Astăzi, am plăcerea să anunţ o finanţare suplimentară de 10 milioane de euro acordată autorităţilor române pentru operaţiuni de căutare şi salvare. Aceasta va sprijini capacitatea dumneavoastră de a răspunde rapid şi eficient la astfel de incidente.
În cele din urmă – şi aţi menţionat acest lucru – trebuie să punem în funcţiune Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră. Ideea a fost prezentată pentru prima dată în Strategia noastră pentru Marea Neagră la mijlocul anului 2025. De atunci, contextul de securitate s-a deteriorat mult mai rapid decât ne-am fi aşteptat vreunul dintre noi. În acest context, salut cooperarea maritimă mai strânsă dintre România, Bulgaria şi Turcia.
Trebuie să acţionăm cu toţii cu un simţ al urgenţei atunci când vine vorba de apărarea şi securitatea noastră. De aceea, sunt foarte încântată să anunţ că, de comun acord cu România şi Bulgaria, vom accelera acum lucrările la Centrul de Securitate Maritimă din Marea Neagră, cu un calendar clar de finalizare şi o finanţare dedicată de 50 de milioane de euro.
Dragă Nicuşor,
Aş dori să închei cu o notă mai pozitivă. Pentru că, la 1 ianuarie, România va sărbători 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Şi ce două decenii extraordinare au fost acestea! România a devenit mai puternică în cadrul Europei, iar Europa a devenit mai puternică alături de România. Astăzi, ţara dumneavoastră nu este doar o poveste de succes a extinderii, ci un pilon al securităţii europene, un apărător al Uniunii noastre. Ce parcurs remarcabil a fost! Şi sunt convins că cele mai frumoase capitole ale poveştii europene a României sunt încă înaintea noastră.
Vă mulţumesc!
