Nicuşor Dan îşi menţine criticile faţă de "amendamentul Fritz" la legea integrităţii, în pofida răspunsului transmis Comisiei Europene

Administraţia Prezidenţială a transmis către G4 Media răspunsul la solicitarea prin care publicaţia citată cerea lămuriri privind atitudinea contradictorie pe care şeful statului a avut-o faţă de aşa-numitul „amendament Fritz” din legea integrităţii: a criticat modificările aduse la lege atât în faţa Curţii Constituţionale, cât şi prin declaraţii publice, dar a exprimat o poziţie contrară în răspunsul transmis Comisiei europene, care solicitase clarificări privind această lege.

Administraţia Prezidenţială susţine că cele două poziţii aparţin unor etape juridice distincte. Prima a exprimat „argumentele pe care Preşedintele le-a considerat relevante înainte ca instanţa constituţională să se pronunţe”, iar cea de-a doua „a avut ca obiect explicarea cadrului juridic aflat în vigoare, a raţionamentului obligatoriu al Curţii Constituţionale şi a garanţiilor prevăzute de dreptul naţional şi european”.

În finalul răspunsului, Administraţia Prezidenţială precizează că şeful statului nu renunţă la criticile pe care le-a adus legii: „Aceasta nu echivalează cu retragerea argumentelor formulate anterior în cadrul controlului de constituţionalitate”.

Prezentăm integral răspunsul Administraţiei Prezidenţiale:

„În urma solicitării dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Poziţia exprimată de Preşedintele României în cadrul controlului anterior de constituţionalitate şi răspunsul ulterior transmis în cadrul dialogului instituţional cu Comisia Europeană aparţin unor etape juridice diferite. Sesizarea Curţii Constituţionale a exprimat argumentele pe care Preşedintele le-a considerat relevante înainte ca instanţa constituţională să se pronunţe definitiv asupra legii.

După pronunţarea Deciziei nr. 883/2026, interpretarea Curţii Constituţionale este general obligatorie în ordinea juridică internă, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie.

În aceste condiţii, răspunsul transmis Comisiei Europene a avut ca obiect explicarea cadrului juridic aflat în vigoare, a raţionamentului obligatoriu al Curţii Constituţionale şi a garanţiilor prevăzute de dreptul naţional şi european, în vederea unei evaluări corecte a reformei asumate prin PNRR.

Aceasta nu echivalează cu retragerea argumentelor formulate anterior în cadrul controlului de constituţionalitate."