Vlad Ţurcanu: Votul moldovenilor la europarlamentare înseamnă inclusiv un strigăt adresat Bucureştiului şi Bruxellesului

La alegerile europarlamentare de duminică au participat circa 38 de mii de cetăţeni români din Republica Moldova. Comparativ cu scrutinul din 2014, în opinia unor analişti politici, participarea la vot din acest an a fost una masivă, ceea ce înseamnă că românii din stânga Prutului îşi arată interesul sporit pentru Uniunea Europeană, România şi dorinţa de a se implica în procesele europene.

Analistul politic, Vlad Ţurcanu, consideră că rezultatele alegerilor europene în România, ar putea să permită „un export de democraţie dinspre România spre Republica Moldova”. Mai mult decât atât, expertul a punctat că cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc să fie parte a Europei, exprimându-şi această voinţă măcar în acest mod, „dacă aşa-zisele noastre elite politice nu ne permit să obţinem mai mult şi ne ţin captivi în acest sistem perimat neo-sovietic”.

„Acest vot al moldovenilor înseamnă inclusiv un strigăt adresat Bucureştiului şi Bruxellesului, care ar trebui să facă eforturi în continuare pentru a ne ajuta să ieşim din capcana unui fals statalism în care ne zbatem de trei decenii. În general însă, rezultatele alegerilor din România reprezintă un semnal pozitiv şi pentru teritoriul din stânga Prutului pentru că ar putea permite în scurt timp un export de democraţie dinspre România spre Republica Moldova, după ce, în ultimii ani, relaţia de pragmatism a cuprins mai degrabă elemente sociale, economice, de infrastructură, fără să se insiste pe dimensiunea politică”, a declarat Vlad Ţurcanu pentru Radio Chişinău.

În acelaşi timp, comentatorul politic, Nicolae Negru, a ţinut să sublinieze că prezenţa masivă a cetăţenilor români din Republica Moldova la votul de duminică demonstrează că ei nu şi-au redobândit cetăţenia română doar pentru a călători în statele Uniunii Europene, după cum deseori li s-a reproşat.

„S-a demonstrat că mulţi care şi-au redobândit cetăţenia se consideră români, vor să se implice în evenimentele politice care au loc în România, le pasă de ceea ce se întâmplă în România şi au mers la vot să-şi spună cuvântul. Şi autorităţile nu au pus piedici: au deschis secţii de votare cât au cerut autorităţilor de la Bucureşti, nu au împiedicat politicienii să vină la Chişinău, să aibă acces la mass-media”, a afirmat analistul politic.

Deşi în Republica Moldova au fost deschise 36 de secţii de votare, cu mult mai multe ca la scrutinul de acum 5 ani, totuşi la unele dintre acestea s-au format cozi de zeci sau sute de persoane. La europarlamentarele din 26 mai, numărul alegătorilor a fost de aproape patru ori mai mare decât cel de la scrutinul anterior, când la urne s-au prezentat sub zece mii de cetăţeni români din Republica Moldova.