Viktor Iuşcenko, cel care a supravieţuit otrăvirii de către KGB, îl critică pe Putin [video]
Viktor Iuşcenko, fostul preşedinte al Ucrainei, simbol al Revoluţiei Oranj din Ucraina, a ţinut o alocuţiune ieri în Senatul României, la festivitatea comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului.
Înainte de a fi ales preşedinte, Iuşcenko a fost otrăvit cu dioxină, fiind la un pas de moarte. Bănuielile au căzut pe agenţia KGB, care ar fi încercat să blocheze Revoluţia Oranj, deşi afirmaţiile respective nu au putut fi dovedite vreodată.
Revoluţia Oranj, pe de altă parte, a fost înfrântă politic, căţiva ani mai târziu, de către scandalul iscat între Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko, cea care a acţionat asemenea lui Călin Popescu Tăriceanu în România.
Discursul fostului preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a început prin a aminti cum secolul XX a creat “cele mai criminale şi oribile regimuri: regimul fascist şi cel roşu, comunist”, adăugând şi faptul că, în august 1939, ralierea acestora a dat naştere unei realităţi cu adevărat oribile: Cel de-al Doilea Război Mondial.
După condamnarea regimului fascist, mişcările de acest tip nu mai există acum în Europa, în ansamblul lor, pentru că “toată lumea ştie că fascismul este periculos, criminal şi nu se încadrează în principiile noastre morale”, a continuat Iuşcenko. De cealaltă parte, însă, “comunismul este încă viu şi ideologia sa înfloreşte în unele părţi ale lumii”, idee pe care fostul preşedinte a exmplificat-o în mod concret: “La o distanţă de 2000 de km, avem rămăşiţele cuiva care a fost odată liderul mişcării comuniste. Credeţi sau nu, milioane de oameni vin să îi viziteze mormântul”.
Despre perpetuarea comunismului, Viktor Iuşcenko subliniază faptul că problema-cheie constă în faptul că “Europa duce lipsă de deciziile politice importante care ar condamna, în mod oficial, comunismul şi ideologia comunistă”.
Comunismul este încă în viaţă şi unii oameni chiar îl integrează în propriile vieţi: “După cum ştiţi, Biblia spune că numele pe care îl foloseşti îţi defineşte destinul”, subliniază Iuşcenko, pomenind de numeroasele bulevarde din Ucraina şi Rusia, care poartă numele liderilor sovietici.
Un proces încă şi mai oribil, observă în continuare Iuşcenko, este cel prin care unii “lideri europeni sunt interesaţi să învie ceva numit odată « Imperiul Răului ».
"Vorbesc despre URSS, « închisoarea naţiunilor », cum o numeam noi", existând lideri pentru care marea tragedie a secolului XX a constat în căderea URSS, nu în milioanele de victime ale celor două Războaie Mondiale, ale foametei şi represiunii politice, adaugă fostul preşedinte ucrainean - făcând referire la un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, care a şocat Occidentul.
În prezent, acesta observă existenţa unei pronunţate dihotomii: “Privind la harta politică a Europei de astăzi... nu vedeţi o linie de demarcaţie de la Marea Baltică până la Marea Neagră? Aceasta este graniţa dintre două lumi diferite care coexistă (...) pe partea stângă vedem o Europă iubitoare de libertate, prosperă şi democratică, iar pe cealaltă parte vedem o Europă medievală, cu regimuri autoritare, cu dictaturi, unde nu fiinţează libertatea...”
Acum 20 de ani, Europa s-a schimbat şi au apărut noi provocări, din cauza unui “lanţ de instabilitate”. Prin aşa-numitele eforturi ale Rusiei de menţinere a păcii, au apărut conflicte “fie îngheţate, fie încinse, fie în desfăşurare”. Iuşcenko a dat ca exemple în acest sens situaţiile din Nagorno-Karabah, Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea şi partea din estul Ucrainei, Donbas. Toate acestea, afirmă fostul preşedinte, reprezintă o moştenire a comunismului, iar conflictul din Ucraina nu este unul intern – căci ucrainenii, unitari, au rezistat la 70 de ani de rusificare fără a stârni vreodată un război civil – ci o ocupare a Ucrainei de către Rusia, ale cărei convoaie umanitare transportă, în principal, arme, combustibil pentru tancuri şi vehicule blindate.
Analizându-l pe Vladimir Putin, Iuşcenko conchide că acesta se teme de două lucruri: în primul rând, reacţia propriului popor, rus, căruia “nu (îi) permite (să deţină) nicio libertate de exprimare, sau informaţii obiective”, întrucât toată mass-media este controlată de Putin şi de cercul celor din jurul său, şi, în al doilea rând, reacţia internaţională.
În pofida situaţiei complicate cu care se confruntă Ucraina, Viktor Iuşcenko îşi menţine optimismul în perspectiva rezolvării conflictului, fiind încrezător într-un viitor “plan dezvoltat şi împărtăşit de toate ţările din Europa”. Din punctul său de vedere, “cel mai important lucru este să avem o viziune comună asupra problemei şi să fim solidari”.