Victorie în lupta contra defrişărilor. Păduri virgine de fag, în lista UNESCO

Pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului, Strâmbu Băiuţ (Maramureş) au fost înscrise, la finele săptămânii trecute, în lista Patrimoniului Mondial (UNESCO), anunţă senatorul USR Vlad Alexandrescu.

"Am condus delegaţia română la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia. Deşi propunerea IUCN fusese până în ultimul moment de amânare pentru obţinerea de noi date („deferral”), am desfăşurat pe parcursul celor cinci zile pe care le-am avut la dispoziţie, împreună cu şefii de delegaţii ale ţărilor implicate, o intensă activitate de lobby şi mobilizare, astfel încât am reuşit să-i convingem pe reprezentanţii celor 21 de ţări din Comitetul Patrimoniului Mondial să accepte înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.

Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale şi un mare pas înainte către a obliga autorităţile româneşti la îmbunătăţirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri", scrie pe Facebook senatorul.

Potrivit lui Vlad Alexandrescu, noua înscriere are un caracter în serie, transnaţional şi cuprinde 63 de componente în 12 ţări. Este vorba de o extindere a poziţiei ''Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany'', deţinută până în prezent de Germania, Slovacia, Ucraina, sub numele modificat de "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe".

"Făgetele adăugate reprezintă un exemplu excepţional de păduri care nu au suferit nici o intervenţie umană perturbatoare de-a lungul istoriei şi stau mărturie pentru modelele şi procesele ecologice cele mai complete şi mai cuprinzătoare de specii pure şi mixte de fagi europeni ce s-au dezvoltat în condiţii diverse de mediu. Ele conţin un rezervor genetic important de fagi şi multe specii asociate sau dependente de aceste habitate silvice, având o valoare unică sub aspect ştiinţific, educativ, ecoprotectiv şi al biodiversităţii.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia)", adaugă fostul ministru al Culturii.

În finalul postării sale, Alexandrescu le mulţumeşte fostului ministru al Mediului, Cristiana Paşca Palmer - pentru a fi iniţiat în 2016 măsuri de reformare a sistemului forestier şi pentru a fi finalizat o legislaţie fermă pentru inventarierea şi punerea sub protecţie a tuturor pădurilor virgine din România -, profesorului Iovu-Adrian Biriş pentru coordonarea dosarului României, Erikăi Stanciu pentru a-l fi urmărit, lui Adrian Cioroianu, Delegatul permanent al României pe lângă UNESCO şi Irinei Iamandescu, membră a delegaţiei României la Cracovia.

"Petiţia semnată de European Beech Forest Network Association (pe care mulţi români au semnat-o) a constituit un argument important, precum şi aşteptarea a zeci de mii de cetăţeni ai Europei care doresc să ne putem bucura mai departe de resursele naturale moştenite, să le protejăm şi să le transmitem cât mai intacte generaţiilor următoare", adaugă senatorul USR.