Vârsta unui organ poate dezvălui riscul de îmbolnăvire cu zeci de ani înainte de apariţia simptomelor
alte articole
Vârsta biologică – Un test de sânge dezvoltat la Stanford măsoară vârsta biologică a 11 organe. Starea de sănătate a organelor dumneavoastră poate ajuta la prezicerea riscului pe termen lung de a dezvolta boala Alzheimer, insuficienţă cardiacă sau de a deceda, cu circa zece ani înainte de apariţia simptomelor.
Prin măsurarea proteinelor prezente în sânge, cercetătorii pot estima acum vârsta biologică a fiecărui organ.
Aceste rezultate, publicate în Nature Medicine, sugerează că acest test ar putea semnala riscul anumitor boli cu câţiva ani înainte de apariţia primelor simptome.
„În mod ideal, acesta este viitorul medicinei”, a declarat Tony Wyss-Coray, autorul principal al studiului şi profesor de neurologie, într-un comunicat de presă. „Astăzi, mergi la medic pentru că te doare ceva, iar acesta examinează ce nu funcţionează”, a remarcat el.
„Încercăm să trecem de la o medicină care tratează bolile la una care menţine sănătatea, intervenind înainte ca oamenii să dezvolte o boală care afectează un organ specific.” Tony Wyss-Coray a cofondat Vero Biosciences, o companie care a obţinut o licenţă de exploatare a acestei tehnologii de la Universitatea Stanford şi care dezvoltă o versiune a testului destinată publicului larg.
O treime dintre persoane prezintă un organ al cărui proces de îmbătrânire este decalat
Cercetătorii au analizat probele de sânge de la circa 45 000 de participanţi cu vârste cuprinse între 40 şi 70 de ani, proveniţi din UK Biobank, o vastă bază de date dedicată cercetării în domeniul sănătăţii, alimentată în mod continuu. Urmărind proteinele prezente în sânge şi asociate cu organe specifice, aceştia au creat un algoritm care compară vârsta biologică a fiecărui organ cu cea observată de obicei la o persoană de aceeaşi vârstă cronologică.
Aproximativ o treime dintre participanţi prezentau cel puţin un organ a cărui vârstă biologică era semnificativ mai mare sau mai mică decât cea aşteptată. Această diferenţă s-a dovedit a fi un indicator al riscului de îmbolnăvire mai puternic decât vârsta cronologică în sine.
Vârsta biologică a creierului s-a dovedit a fi deosebit de determinantă. Un creier care prezenta o îmbătrânire „extrem de avansată” era asociat cu un risc de boală Alzheimer de peste trei ori mai mare şi cu o creştere de 182% a riscului de deces, din orice cauză, pe o perioadă de aproximativ 15 ani.
De asemenea, îmbătrânirea avansată a inimii sau a plămânilor creştea probabilitatea de a dezvolta insuficienţă cardiacă sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPCO). În plus, un profil proteic caracteristic celulelor musculare îmbătrânite a fost asociat cu o incidenţă a sclerozei laterale amiotrofice (SLA), cunoscută şi sub numele de boala Charcot, de aproape 13 ori mai mare.
Atunci când anumite organe şi tipurile de celule care le compun îmbătrânesc prea repede, profilurile lor proteice se modifică într-un mod previzibil. Neurofilamentul uşor este o proteină prezentă în creier. Atunci când celulele cerebrale sunt afectate, această proteină poate ajunge în sânge. Concentraţiile ridicate de neurofilamente uşoare pot indica un accident vascular cerebral (AVC) sau afecţiuni nervoase.
Detectarea problemelor înainte ca acestea să se transforme în boli
Rezultatele au arătat, de asemenea, că vârsta biologică a unui organ constituie cel mai bun indicator al riscului de îmbolnăvire, devansând măsurătorile tradiţionale, precum vârsta cronologică.
Tony Wyss-Coray a subliniat că obiectivul pe termen lung este de a utiliza aceste măsurători pentru a orienta prevenţia personalizată şi a identifica semnele premergătoare atât timp cât mai este posibil să se intervină. „Am putea interveni înainte de apariţia simptomelor şi am putea preveni potenţial boli precum boala Alzheimer”, a explicat el pentru Epoch Times.
El a adăugat că adevărata valoare a testului constă în capacitatea sa de a identifica „veriga cea mai slabă”, adică celulele şi organele care prezintă o îmbătrânire avansată sau un risc crescut de boli, „în special boli cardiace, boala Alzheimer, diabetul şi diferite forme de cancer”.
În acest stadiu, Tony Wyss-Coray a avertizat însă asupra limitelor acestui instrument. „Majoritatea modelelor noastre au fost elaborate pe baza datelor referitoare la persoane cu vârsta peste 50 de ani, iar recomandările ar putea fi formulate doar pentru această populaţie. ”
„Cu sfaturile profesioniştilor din domeniul sănătăţii, ar putea fi recomandate intervenţii specifice, în special schimbări ale stilului de viaţă sau administrarea de medicamente, pentru a contracara accelerarea îmbătrânirii şi a reduce riscul de îmbolnăvire” - Tony Wyss-Coray a cofondat Vero Biosciences
Înţelegerea vârstei biologice a fiecărui organ, în special a creierului, ar putea oferi medicilor un mijloc mult mai precis de a personaliza tratamentul, a explicat pentru Epoch Times Christopher U. Missling, neuroştiinţific. Christopher U. Missling nu a participat la acest studiu.
Dacă creierul unui pacient pare „mai în vârstă” decât ar sugera vârsta sa cronologică, acest lucru ar putea justifica o evaluare cognitivă mai timpurie, o gestionare mai intensivă a factorilor de risc vascular sau o atenţie sporită acordată somnului, activităţii fizice şi obiceiurilor de viaţă menite să limiteze inflamaţia.
În schimb, un rezultat care indică un creier „mai tânăr” ar putea încuraja amânarea intervenţiilor inutile şi ar putea favoriza menţinerea sănătăţii cerebrale.
„Evaluarea îmbătrânirii specifice fiecărui organ ar putea transforma îngrijirea medicală dintr-o abordare reactivă într-una proactivă”, a declarat Christopher U. Missling, „ajutând medicii să personalizeze strategiile de prevenire cu mult înainte de apariţia simptomelor”.
Recomandări personalizate pentru menţinerea sănătăţii
Tony Wyss-Coray a subliniat că această tehnologie ar putea fi utilizată pentru a personaliza tratamentele sau stilul de viaţă, în scopul optimizării sănătăţii şi longevităţii fiecărui individ. „Aceasta este tocmai ideea care stă la baza dezvoltării acestor instrumente de măsurare.”
Pe baza modelelor pe care le-a elaborat, concentraţiile anumitor proteine ar putea fi apoi utilizate pentru a estima vârsta relativă a diferitelor tipuri de celule şi organe, în scopul stabilirii unui bilanţ personalizat al stării de sănătate şi al profilului de risc al unei persoane.
„Cu sfaturile profesioniştilor din domeniul sănătăţii, ar putea fi recomandate intervenţii specifice, în special schimbări ale stilului de viaţă sau administrarea de medicamente, pentru a contracara accelerarea îmbătrânirii şi a reduce riscul de îmbolnăvire”, a adăugat el.
Aceste rezultate vin în continuarea unui studiu publicat în 2025, realizat pe acelaşi grup de participanţi din cadrul UK Biobank, care a evidenţiat pentru prima dată legătura dintre îmbătrânirea specifică fiecărui organ şi riscul de îmbolnăvire.
Cercetătorii subliniază totuşi că rezultatele actuale se bazează pe o singură populaţie, formată din adulţi britanici cu vârste cuprinse între 40 şi 70 de ani, şi că o asociere între vârsta biologică şi riscul de îmbolnăvire nu dovedeşte că încetinirea îmbătrânirii organelor va permite într-adevăr prevenirea bolilor. Ar fi necesare studii de mai mare amploare, realizate pe populaţii mai diversificate, urmate de studii clinice care să evalueze dacă o intervenţie asupra vârstei biologice modifică efectiv rezultatele privind starea de sănătate, înainte ca acest test să poată fi recomandat pe scară largă.
Instrumentele de acest tip ar putea ajuta la identificarea persoanelor ale căror organe, în special creierul, îmbătrânesc mai repede decât se preconizează, cu mult înainte de apariţia simptomelor. Astfel, medicii ar avea posibilitatea de a interveni mai devreme prin monitorizare ţintită, gestionarea factorilor de risc şi schimbări ale stilului de viaţă adaptate la biologia pacientului, mai degrabă decât la vârsta acestuia, a explicat Christopher U. Missling.
