Ursula von der Leyen: UE ar putea impozita Big Tech dacă negocierile cu Trump privind tarifele comerciale eşuează

UE este pregătită să aplice cele mai puternice măsuri comerciale ale sale şi ar putea impune taxe companiilor digitale americane dacă negocierile cu Donald Trump nu reuşesc să pună capăt războiului său tarifar împotriva Europei, potrivit Financial Times.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru publicaţia citată că UE va încerca să ajungă la un acord „complet echilibrat” cu Washingtonul în timpul pauzei de 90 de zile acordate de Trump pentru aplicarea de tarife suplimentare.

Însă preşedinta Comisiei a avertizat că este pregătită să extindă dramatic războiul comercial transatlantic la servicii în cazul în care aceste discuţii eşuează, putând include o taxă pe veniturile din publicitatea digitală care ar lovi grupuri tehnologice precum Meta, Google şi Facebook.

„Pregătim măsuri de retorsiune. Există o gamă largă de măsuri de răspuns [...] în cazul în care negocierile nu sunt satisfăcătoare”, a declarat von der Leyen, explicând că acestea ar putea include prima utilizare a instrumentului anti-coerciţie al blocului, cu puterea de a afecta exporturile de servicii.

Ea a declarat că acestea ar putea include tarife pe comerţul cu servicii între SUA şi UE, subliniind că măsurile exacte ar depinde de rezultatul discuţiilor cu Washingtonul.

„Un exemplu este că aţi putea impune o taxă pe veniturile din publicitate ale serviciilor digitale”, a afirmat von der Leyen.

Măsura ar fi un tarif aplicat pe întreaga piaţă unică. Aceasta diferă de taxele pe vânzările digitale, care sunt impuse individual de statele membre.

Şefa executivului UE a declarat că războiul comercial al lui Trump a provocat „un punct de inflexiune complet în comerţul mondial”.

„Este un punct de cotitură cu Statele Unite, fără nicio îndoială”, a spus ea, adăugând: „Nu ne vom mai întoarce niciodată la status quo”.

„Nu există câştigători în această situaţie, ci doar perdanţi. Astăzi vedem costul haosului [...] costurile incertitudinii cu care ne confruntăm astăzi vor fi mari”, a continuat ea, referindu-se la turbulenţele de pe pieţele bursiere şi de obligaţiuni.

Invocând necesitatea de a negocia cu Washingtonul, Comisia a suspendat joi represaliile planificate împotriva tarifelor impuse de SUA asupra oţelului şi aluminiului, care au fost introduse luna trecută. Măsurile ar fi afectat importuri americane în valoare de aproximativ 21 de miliarde de euro, inclusiv carne de pasăre, suc de portocale şi iahturi.

Potrivit Ursulei von der Leyen, care supraveghează politicile comerciale în numele celor 27 de state membre ale UE, Comisia a încercat anterior să negocieze cu SUA, dar i s-a spus să aştepte până la anunţul lui Trump din 2 aprilie, care a impus un tarif „reciproc” de 20 % asupra UE.

Ea a oferit public un acord cu tarif zero pentru zero în ceea ce priveşte bunurile industriale, dar a avut o influenţă redusă la Washington, unde oficialii se plâng de presupusele bariere comerciale netarifare ale UE, cum ar fi TVA-ul şi standardele produselor.

Von der Leyen a declarat că este deschisă la discuţii privind alinierea standardelor UE şi SUA, dar a afirmat că este probabil că aceasta să producă rezultate limitate.

„Cred că merită neapărat să analizăm unde ne putem alinia normele şi standardele pentru a face afacerile mai uşoare. Aşa că sunt deschisă la acest lucru. Dar nu ar trebui să creştem prea mult aşteptările, pentru că [...] de multe ori există standarde diferite, deoarece există diferenţe în modul de viaţă şi în cultură”, a spus ea.

Şefa Comisiei Europene a exclus revizuirea reglementărilor „de neatins” ale UE privind conţinutul digital şi puterea de piaţă, pe care oficialii lui Trump le consideră o taxă efectivă asupra firmelor Big Tech din SUA. UE nu va negocia nici cu privire la TVA, despre care a spus că este echivalent cu impozitul pe vânzări din SUA: „Acestea nu sunt în pachetele de negociere, deoarece acestea sunt deciziile noastre suverane”.

Dacă negocierile eşuează, UE va reactiva automat măsurile de retorsiune planificate ca răspuns la tarifele americane la oţel şi aluminiu.

În plus, von der Leyen a afirmat că alte contramăsuri la aşa-numitele tarife reciproce ale lui Trump ar putea viza surplusul uriaş de servicii al SUA faţă de UE. Preşedintele american ia în calcul doar bunurile în cifrele sale comerciale, excluzând serviciile americane exportate în restul lumii.

„Companiile care oferă servicii fac afaceri bune pe această piaţă [a UE]. Iar marea majoritate a serviciilor, 80% din servicii, provin din SUA. Deci, din nou, dorim o soluţie negociată care să fie cea mai bună pentru noi, pentru noi toţi”, a spus ea.

Pe lângă faptul că ar putea viza comerţul cu servicii, von der Leyen a afirmat că Bruxellesul ia în considerare şi măsuri precum o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA, unde oţelăriile americane au mare nevoie de produse din UE.

Referindu-se la potenţialul efect în lanţ al unui război comercial global, von der Leyen a afirmat că UE „nu va tolera” ca mărfurile chinezeşti afectate de tarifele SUA să fie redirecţionate către Europa, adăugând că Bruxellesul va „lua măsuri de protecţie” dacă un nou mecanism de monitorizare va detecta o creştere a importurilor chinezeşti.

Von der Leyen a spus că i-a transmis acest punct de vedere prim-ministrului chinez Li Qiang într-o convorbire telefonică avută în această săptămână, iar oficialul a răspuns că „acest risc nu există deoarece măsurile ar stimula consumul în China”.

Indiferent de rezultatul negocierilor cu SUA, politicile lui Trump au remodelat radical relaţiile comerciale globale, a declarat von der Leyen, şi au stimulat discuţiile dintre UE şi puteri precum Malaezia, Tailanda, Filipine, Indonezia şi Emiratele Arabe Unite.

„[Există] interesul atâtor ţări din întreaga lume de a lucra mai strâns cu noi, împreună, pentru a echilibra sistemul şi pentru a avea un comerţ liber care să concureze cu adevărat pe baza calităţii şi nu pe baza tarifelor”, a declarat von der Leyen.

Atât SUA, cât şi UE sunt de acord că normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) nu au reuşit să asigure condiţii de concurenţă echitabile, deoarece China subvenţionează o parte din producţia sa industrială, inundând pieţele globale.

Războiul comercial a stimulat acum discuţiile privind „gândirea modului în care putem moderniza, reforma şi stabiliza OMC”.

„Dar accentul trebuie pus pe modernizare şi reformă, nu pe păstrarea a ceea ce avem astăzi, deoarece există prea multe dificultăţi. Adică, niciodată să nu iroseşti o criză bună”, a spus şefa Comisiei Europene.