Ursula von der Leyen prezintă echipa propusă de comisari europeni. Ce funcţie i-ar fi atribuită Roxanei Mînzatu

Ursula von der Leyen, realeasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene (Getty Images)
Redacţia
17.09.2024

Ursula von der Leyen a dezvăluit echipa de comisari europeni nominalizată şi domeniile politice sau „portofoliile” pe care le va solicita să le gestioneze în următorii cinci ani, punând capăt săptămânilor de speculaţii.

Potrivit unei ştiri Euronews, în fruntea ierarhiei cu funcţii de vicepreşedinte executiv se află candidaţii francezi, finlandezi, estonieni, italieni, români şi spanioli.

Vorbind marţi dimineaţă în faţa reporterilor la Strasbourg, şefa Comisiei a descris noul colegiu al comisarilor pe care l-a prezentat ca având o structură „mai subţire” şi mai „interactivă şi interconectată”, centrată pe principiile fundamentale ale „prosperităţii, securităţii şi democraţiei”.

Şefa Comisiei Europene a numit şase vicepreşedinţi executivi (EVP) - patru femei şi doi bărbaţi - care vor avea o influenţă mai mare asupra activităţii Executivului şi vor supraveghea activitatea unui grup de comisari.

Printre aceştia se numără spaniola Teresa Ribera, francezul Stephane Séjourné, precum şi italianul Raffaele Fitto, în pofida faptului că socialiştii europeni au avertizat-o recent pe von der Leyen să nu cedeze o funcţie de vicepreşedinte italiencei Giorgia Meloni, aleasă de dreapta dură.

„Italia este o ţară foarte importantă şi unul dintre membrii noştri fondatori, iar acest lucru trebuie să se reflecte şi în alegere”, a susţinut Ursula von der Leyen, subliniind că doi dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European aparţin formaţiunii de extremă dreapta Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR) a Giorgiei Meloni.

Celelalte trei poziţii de vicepreşedinte executiv au fost atribuite fostului prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas, nominalizată în iunie de liderii UE pentru funcţia de prim diplomat al blocului comunitar, precum şi româncei Roxana Mînzatu şi finlandezei Henna Virkkunen.

Competitivitatea în scădere a Europei în faţa unor puteri globale precum SUA şi China este firul roşu care leagă vicepreşedinţiile executive.

Lista portofoliilor include, de asemenea, funcţii nou-create, inclusiv un comisar european pentru apărare şi securitate (fostul prim-ministru lituanian Andrius Kubilius), Mediterana (croatul Dubravka Šuica) şi locuinţe şi energie (danezul Dan Jørgensen).

Iată cum a împărţit şefa Comisiei Europene portofoliile politice:

Colegiul comisarilor europeni propus de von der Leyen:

Austria - Magnus Brunner - Comisar pentru afaceri interne şi migraţie

Belgia - Hadja Lahbib - Comisar pentru pregătire şi gestionarea crizelor

Bulgaria - Ekaterina Zaharieva - Comisar pentru start-up-uri, cercetare şi inovare

Croaţia - Dubravka Šuica - Comisar pentru Mediterana

Cipru - Costas Kadis - Comisar pentru pescuit şi oceane

Republica Cehă - Jozef Sikela - Comisar pentru parteneriate internaţionale

Danemarca - Dan Jørgensen - Comisar pentru energie şi locuinţe

Estonia - Kaja Kallas - Vicepreşedinte executiv pentru politică externă şi de securitate şi Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de apărare

Finlanda - Henna Virkkunen - Vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, Comisar pentru tehnologii digitale şi de frontieră

Franţa - Stephane Séjourné - Vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială, Comisar pentru industrie, IMM-uri şi piaţa unică

Germania - Ursula von der Leyen - Preşedintă a Comisiei Europene

Grecia - Apostolos Tzitzikostas - Comisar pentru transport durabil şi turism

Ungaria - Oliver Varhelyi - Comisar pentru sănătate şi bunăstarea animalelor

Irlanda - Michael McGrath - Comisar pentru democraţie, justiţie şi statul de drept

Italia - Raffaele Fitto - Vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme, Comisar pentru politică de coeziune, dezvoltare regională şi oraşe

Letonia - Valdis Dombrovskis - Comisar pentru economie şi productivitate; implementare şi simplificare

Lituania - Andrius Kubilius - Comisar pentru apărare şi spaţiu

Luxemburg - Christophe Hansen - Comisar pentru agricultură şi alimentaţie

Malta - Glenn Micallef - Comisar pentru echitate între generaţii, cultură, tineret şi sport.

Ţările de Jos - Wopke Hoekstra - Comisar pentru climă, creştere netă zero şi creştere curată, responsabil, de asemenea, pentru impozitare

Polonia - Piotr Serafin - Comisar pentru buget, antifraudă şi administraţie publică

Portugalia - Maria Luis Alburquerque - comisar pentru servicii financiare şi uniunea economiilor şi investiţiilor

România - Roxana Mînzatu - Vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţe şi pregătire, Comisar pentru competenţe, educaţie, locuri de muncă de calitate şi drepturi sociale

Slovacia - Maroš Šefčovič - Comisar pentru comerţ şi securitate economică; relaţii interinstituţionale şi transparenţă

Slovenia - Marta Kos - Comisar pentru extindere, responsabilă, de asemenea, pentru vecinătatea estică şi reconstrucţia Ucrainei

Spania - Teresa Ribera - Vicepreşedinte executiv pentru o tranziţie curată, echitabilă şi competitivă, comisar pentru concurenţă

Suedia - Jessika Roswall - Comisar pentru mediu, rezilienţa la apă şi o economie circulară competitivă

Negocieri intensive cu statele membre

Ursula von der Leyen va trimite acum fiecărui candidat aşa-numitele „scrisori de misiune”, în care îşi va prezenta propria viziune asupra mandatului lor. Toţi candidaţii trebuie apoi să fie supuşi unei verificări juridice, unei examinări de către comisiile parlamentare şi unui vot de confirmare înainte de a putea fi instalaţi în noile lor funcţii.

Aceasta înseamnă că respectivii candidaţi ar putea fi eliminaţi rapid dacă nu reuşesc să obţină sprijinul unui parlament care este mai fracturat politic decât în mandatele anterioare. Guvernele UE ar fi atunci forţate să propună un candidat alternativ.

Von der Leyen a declarat că echipa propusă de ea a fost rezultatul unor „săptămâni intense de negocieri” cu guvernele UE.

Negocierile politice au întârziat prezentarea echipei lui von der Leyen, după ce aceasta a fost nevoită să facă lobby pe lângă anumite state membre pentru a-şi înlocui candidaţii bărbaţi cu femei, pentru a creşte paritatea de gen în colegiu.

Dintre cei 27 de membri ai colegiului confirmaţi marţi, unsprezece (40%) sunt femei, ceea ce înseamnă un regres în ceea ce priveşte paritatea de gen din colegiul anterior. Dar este totuşi o îmbunătăţire uriaşă faţă de lista iniţială de candidaţi care a apărut după ce guvernele şi-au prezentat candidaţii în timpul verii.

„Când am primit primul set de nominalizări şi candidaţi, eram pe cale să avem aproximativ 22% femei şi 78% bărbaţi”, a declarat von der Leyen marţi.

„Acest lucru era inacceptabil. Aşa că am lucrat cu statele membre şi am reuşit să îmbunătăţim echilibrul la 40 % femei şi 60 % bărbaţi. Şi acest lucru arată că - oricât de multe am realizat - mai sunt încă multe lucruri de făcut”, a adăugat ea.

O dispută pentru cel mai privilegiat portofoliu a întârziat, de asemenea, numirile.

„Cel puţin douăzeci de state membre au solicitat un portofoliu economic puternic. Nu este posibil să avem douăzeci de comisari cu portofolii economice puternice”, a declarat şefa Comisiei, adăugând că aceşti comisari, care sunt desemnaţi de guvernele naţionale, ar trebui să reprezinte interesele întregii Europe.

Francezului Stephane Séjourné i-a fost încredinţat rolul puternic de vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială, cu responsabilităţi extinse asupra industriei, IMM-urilor şi pieţei unice.

Acest lucru se întâmpla la doar o zi după ce a fost numit candidatul de înlocuire al Franţei, după o decizie de ultimă oră a titularului Thierry Breton de a demisiona şi de a se retrage din cursă.

Se pare că Parisului i s-a oferit un rol prestigios „ca un compromis politic” pentru înlăturarea lui Breton, cunoscut drept cel mai înverşunat critic intern al lui von der Leyen.

Incertitudinea planează încă asupra candidatei Sloveniei, Marta Kos, a cărei semnare oficială în Parlamentul sloven a fost amânată din cauza luptelor interne acerbe dintre prim-ministrul Robert Golob şi opoziţia sa politică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor