UPDATE - De la monitorizarea cartelelor pre-paid la cea a cetăţenilor pe internet

UPDATE - Referitor la iniţiativa legislativă a deputatului Sebastian Ghiţă, premierul Ponta a declarat astăzi că decizia de urmărire a cartelelor pre-pay a fost deja luată de către Consiliul de Securitate şi Apărare a Ţării (CSAT) în luna august a anului trecut, imediat după atentatul din Bulgaria, unde pentru organizarea atentatului, teroriştii au folosit cartele pre-paid.

Din august 2012, se lucrează la procedurile de implementarea a acestui proiect, având în vedere că în România sunt peste 10 milioane de utilizatori de cartele pre-paid.

"In acest moment sunt peste 10 mil de cartele pre pay si nu poate fi aplicata retroactiv. Este o decizie din luna august anul trecut adoptata de CSAT. Nu doar ca o sustin, repet, este decizie CSAT, daca nu ma insel este in perioada interimatului la presedintie al lui Crin Antonescu. A fost luata aceasta decizie imediat dupa atentatul din Bulgaria, in care s-au folosit cartele pre-platite," a declarat Ponta.

În România, crede deputatul PSD Sebastian Ghiţă, există goluri legislative în ceea ce priveşte securitatea, cybersecuritatea, supravegherea convorbirilor telefonice, a internetului, a platformelor sociale şi a activităţii potenţialilor infractori în general. Prea des, crede dânsul, se protejează libertatea la infracţiune, invocând dreptul cetăţeanului la intimitatea sa. Sesizând aceste lipsuri, Sebastian Ghiţă vine cu o idee concretă de propunere legislativă şi cu planuri mari pentru viitor.

Pasul 1 - Monitorizarea vânzării cartelelor telefonice de tip pre-paid

Primul vid legislativ care se cere acoperit de urgenţă vizează interceptarea şi monitorizarea cartelor pre-paid, care, crede deputatul, pot fi (şi sunt) folosite într-o gamă largă de scopuri infracţionale sau de tip teroriste, în timp ce statul nu dispune de mijloace legale pentru a îî identifica pe infractorii care le folosesc.

Sebastian Ghiţă va propune aşadar adoptarea unui cadru legal prin care cartele pre-plătite din România să poată fi luate în evidenţă şi să aibă acelaşi regim ca telefoanele obişnuite.

Practic, în viitor, cei ce vor cumpără cartele telefonice nu o vor putea face decât prezentând codul numeric personal astfel încât, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat respectivei cartele, serviciile secrete să aibă posibilitatea de a îl identifica rapid pe deţinătorul numărului de telefon.

Pasul 2 - de la cartele pre-paid la monitorizarea cetăţenilor pe internet

Sebastian Ghiţă consideră că, în zilele noastre, ceea ce oamenii postează pe internet, pe bloguri pe platformele sociale de tip Facebook spune mult mai multe despre personalitatea lor decât o banala conversaţie la telefon ruptă din context. Cercul de prieteni, persoanele cu care relaţionează, conţinutul şi orientarea postărilor dezvăluie multe despre înclinaţiile spre violenţă şi terorism ale cuiva.

În acest nou context al erei informaţiei digitale, Sebastian Ghiţă crede că România va trebui "să facă eforturi uriaşe acum, să facă rapid pasul spre update-ul tehnologic pentru a putea foarte repede să prindă astfel de informaţii şi să le şi utilizeze. O informaţie, degeaba o prinzi, dacă nu o poţi şi utiliza" .

Multe retele infracţionale, atrage atenţia deputatul, s-au mutat din stradă pe Facebook.

"În Romania, astăzi, cel mai mare bun pe care îl avem e siguranţa noastră. Nouă nu ni se rapesc copiii, nu ni se împuşca politicieni sau oameni de afaceri ca în Bulgaria, nu te şantajează la colţ de stradă cine ştie ce găinari, nu se întâmplă nimic din toate astea" afirmă Sebastian Ghiţă.

În concluzie, demersul de prevenire şi combatere a infracţionalităţii necesită existenţa şi implementarea programelor de tip PRISM.

"Da, cred foarte tare că serviciile româneşti ar trebui, fie în relaţie cu ceilalţi parteneri de afară, fie ele direct, să îşi construiască astfel de instrumente [de tip PRISM]. Dacă nu şi-au şi construit. Oricum, un mandat de la un judecător, pentru că fără un mandat de la un judecător nu se poate vorbi de nimic, conţine astăzi posibilitatea ca un cetăţean să aibă interceptate toate mijloacele de comunicaţie electronice, aici referindu-ne şi la ceea ce a făcut în trecut, pe reţele de socializare, pe internet, şi credeţi-mă log-urile, history-urile, îţi arată totul, ce face acum şi ce face pe perioada mandatului.", declară deputatul PSD pentru Hotnews.

Pasul 3 - Convingerea colegilor parlamentări că scopul scuză mijloacele în acest caz

În viziunea lui Sebastian Ghiţă, combaterea terorismului şi a infracţiunilor infracţiuni economice grave ar trebui să prevaleze în faţa protejării vieţii private.

Sebastian Ghiţă este conştient că să susţii programe de monitorizare în actualul context creat de scandalul dezvăluirilor lui Snowden este un act riscant. De ce o face? Ne spune chiar el:

"Realitatea e ca eu nu vreau sa imi vad copiii rapiti pe strada si nici nu vreau sa imi vad sarind vreo bomba intr-un hotel si nici nu cred ca in numele libertatilor cetatenesti trebuie sa ne permitem luxul de a fi nesiguri, de a ne lasa expusi. E o mare gaura in chestiunea asta pentru siguranta noastra a tuturor" a spus deputatul PSD.

Conform România TV, Sebastian Ghiţă încearcă să obţină susţinerea colegilor din Parlament astfel încât iniţiativa să poată fi depusă la toamnă în Parlament "pentru a intra în parcursul legislativ. "Am discutat această iniţiativă şi în PSD, există o reticenţă, o frică de a te expune public ca politician cu o astfel de iniţiativă, dar să fii politician nu înseamnă să fugi de răspundere ca să nu ţi se poată reproşa nimic. La sfârşit trebuie să le spui oamenilor, am făcut asta, mi-am asumat asta, în asta cred", spune deputatul.

Sebastian Ghiţă se aşteaptă la obiecţii din partea "pseudogrijuliilor faţă de societate" dar preferă să meargă pe mâna Serviciilor Secrete, nu a celor care se preocupa de grija pentru dreptul la intimitate a potenţialilor infractori:

"În cine să am mai multă încredere? Într-unul de la servicii, care, vezi Doamne, ar abuza de informaţia asta, sau într-un nebun care vrea să arunce cu o bomba pe care a găsit-o el pe la el prin sat un campus universitar în aer? Va zic eu de acum, o să avem mai multă încredere în cei de la servicii, asta e realitatea pe tot globul şi trebuie să ne obişnuim cu ea", a declarat social-democratul.

Realitatea pe tot globul în contextul protecţiei datelor private ale cetăţenilor unui stat

Poziţia Germanei în ceea ce priveşte colectarea informaţiilor secrete este că "scopul nu justifică întotdeauna mijloacele", declara la sfârşitul săptămânii trecute cancelarul germaniei Angela Merkel. Într-un interviu televizat, Angela Merkel a susţinut ideea adoptării unui acord european în vederea unei mai bune protecţii a datelor private ale europenilor pe Internet.

Acuzată de oponenţii săi politici că a eşuat în a îşi îndeplini jurământul de a îi proteja pe cetăţenii germani [de spionajul american], Angela Merkel a scos problema monitorizării internetului din contextul strict naţional şi plasând-o pe agenda europeană. Ea le-a cerut altor state membre, în special Marii Britanii şi Irlandei, care au legi privind protecţia datelor mai puţin riguroase decât Germania să îşi înăsprească legislaţia în domeniu.

Pentru nemţi, cetăţeanul este important.

În Rusia, în schimb, Putin pregăteşte două legi ce vizează libera circulaţie a informaţiilor pe internet. Prima dintre ele va monitoriza conţinutul blogurilor vizând sancţionarea celor care vor posta opinii antiguvern. Blogurile vor avea aceeaşi răspundere ca şi ziarele şi deţinătorii lor vor putea fi traşi la răspundere, juridic, pentru conţinutul postărilor de pe blogurile lor.

În paralel cu legea privind blogurile, se mai pregăteşte o altă lege care, sub pretextul combaterii pirateriei pe internet şi a încălcării drepturilor de autor, îşi propune să oblige reţelele sociale, Facebook, Twitter şi populara platformă rusă V-Kontaktie să furnizeze autorităţilor informaţii şi date despre abonaţilor lor.

Sigur, Rusia este un regim totalitar aparte iar Germania are şi ea o realitate de cu totul alt tip decât cel românesc.

Sebastian Ghiţă

Sebastian Ghiţă este deputat PSD şi membru în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Este, de asemenea fondator şi patron al postului de televiziune România TV şi, din pasiune, finanţator al echipei de baschet CSU Asesoft Ploieşti, campioană a României în mai mulţi ani.

Deşi în ultima declaraţie de avere, Ghiţă nu mai apare ca acţionar la nicio companie, el controlează direct sau indirect, prin rude sau oameni de încredere, mai multe firme din domeniul IT: grupul Asesoft, Teamnet Internaţional, XOR IT Systems, Grupul GIR şi 2K Telecom.

Sebastian Ghiţă este, potrivit declaraţiei de avere depuse la candidatură, cel mai bogat parlamentar al actualei legislaturi.