Kaja Kallas: Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în 2030

Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în 2030, a declarat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE, în timp ce oficialii au lăudat eforturile de reformă ale liderilor din Muntenegru şi Albania, criticând totodată regresul democratic din Serbia şi un declin şi mai accentuat al democraţiei în Georgia, transmite The Guardian.

Verdictele au fost făcute publice în momentul în care Comisia Europeană a publicat rapoartele sale anuale privind 10 ţări care aspiră să adere la UE, după ce invazia rusă în Ucraina în 2022 a dat un nou impuls unui proces care de mult timp era aproape inert.

„Invazia rusă pe scară largă în Ucraina şi schimbările geopolitice fac cazul extinderii foarte clar. Este o necesitate dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”, a declarat Kaja Kallas jurnaliştilor.

Ea a adăugat că „aderarea de noi ţări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist” şi a spus că Muntenegru este cel mai avansat în procesul de aderare şi un lider pentru apartenenţă, alături de Albania.

Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei, a mai spus că aderarea la UE ar putea fi o „garanţie majoră de securitate” pentru Ucraina şi că nicio ţară candidată nu a implementat vreodată astfel de reforme ample în timp de război.

Vorbind în faţa unei audienţe de la Bruxelles din oraşul asediat Pokrovsk, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că îşi doreşte ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.

Oficialii au lăudat, de asemenea, R. Moldova, al cărei guvern a acuzat Rusia de desfăşurarea unei campanii fără precedent pentru a influenţa alegătorii prin finanţarea ilicită a partidelor, cumpărarea de voturi şi campanii de propagandă. Comisarul pentru extindere al UE, Marta Kos, a declarat că Moldova, cu o populaţie de 2,4 milioane, a făcut cel mai mare progres dintre toate ţările într-un singur an, „în ciuda ameninţărilor hibride continue şi a încercărilor de destabilizare a ţării pe drumul său european”.

Însă autorităţile din Georgia au fost criticate sever, Kos afirmând că Georgia este o ţară candidată UE doar cu numele. Liderii UE au oprit negocierile de aderare cu Georgia anul trecut, după o reprimare violentă a protestatarilor paşnici care au ieşit în stradă împotriva legii „agenţilor străini” inspirată de Rusia, care cere grupurilor societăţii civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.

Parlamentul European a raportat în iulie că, după proteste, peste 500 de persoane au fost reţinute prin „proceduri administrative”, dintre care 300 au fost apoi supuse torturii sau altor forme de tratament inuman şi degradant.

Adresându-se direct liderilor guvernamentali din Georgia, Kos a declarat că aceştia îndepărtează oamenii de UE: „Dacă sunteţi serioşi în privinţa UE, atunci ascultaţi-vă oamenii şi încetaţi să închideţi liderii opoziţiei, jurnaliştii şi persoanele care gândesc diferit de voi. Atunci putem discuta.”

Oficialii au spus că perspectivele sunt mixte pentru Serbia, al cărei preşedinte autoritar, Aleksandar Vucic, s-a confruntat cu un an de proteste masive împotriva corupţiei, declanşate de dezastrul de la gara Novi Sad, în care un acoperiş prăbuşit a ucis 16 persoane.

Comisia, acuzată de mult timp că este prea indulgentă cu Serbia, a adoptat recent o poziţie mai fermă împotriva guvernului. Kos a criticat „regresul în libertatea de exprimare şi expresia academică” şi a spus că autorităţile sârbe trebuie „să-şi clarifice alegerea strategică” prin evitarea retoricii anti-UE.

Extinderea UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre existente, inclusiv Ungaria. Guvernul ungar blochează următorul pas în negocierile de aderare pentru Ucraina, având efectul neintenţionat de a opri progresul Moldovei, întrucât cele două procese sunt legate.

Pentru a evita veto-ul Budapestei, oficialii analizează modalităţi de a avansa în negocieri fără a obţine aprobarea formală din partea tuturor celor 27 de ţări.

Unii politicieni au cerut ca UE să se reformeze înainte de a admite noi membri, pe fondul îngrijorărilor că o uniune de peste 35 de ţări ar fi o reţetă pentru paralizie politică. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, abolirea veto-ului în politica externă, care a fost considerat motivul pentru care UE este „ţinută ostatică” de un stat membru.

Kos a sugerat că nu este necesară reformarea UE înainte de a admite Muntenegru, cu o populaţie de 624.000 de locuitori, sau Albania, care are 2,7 milioane de persoane, potrivit datelor Băncii Mondiale. Ea a spus că nu vor exista „implicaţii financiare majore” pentru nicio zonă importantă pentru membrii existenţi ai UE în procesul de extindere către aceste ţări.

În privat, oficialii recunosc că Ucraina, care avea o populaţie de 41,4 milioane de locuitori înainte de război şi necesită reconstrucţii masive, este o poveste diferită, iar aderarea la UE va impune alegeri dificile pentru unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Kievului, în special beneficiarii neţi ai fondurilor UE, precum Polonia.

Întrebată despre eliminarea veto-urilor în politică externă, Kallas a spus că UE are şansa să discute despre modul în care funcţionează, adăugând: „Ordinea mondială se schimbă pe măsură ce vorbim şi este o întrebare pentru noi: care este rolul nostru acolo şi dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic, şi putem juca acest joc doar dacă suntem capabili să adoptăm decizii.”