Ungaria nu va accepta modificarea sancţiunilor privind activele ruseşti îngheţate până la alegerile din SUA
Planul UE de a contracta un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina implică o schimbare importantă în regimul de sancţiuni, pe care Ungaria continuă să o blocheze, informează Euronews.
Ungaria a confirmat marţi că nu va sprijini modificarea sancţiunilor UE privind activele imobilizate ale Rusiei, de care aliaţii G7 au nevoie ca garanţie pentru acordarea unui împrumut de 45 de miliarde EUR Ucrainei, până după alegerile din SUA de luna viitoare.
Proiectul G7 este conceput pentru a utiliza profiturile excepţionale ale activelor ruseşti îngheţate pentru a rambursa treptat banii acordaţi Kievului, scutindu-i pe aliaţi de la plata facturii.
Comisia Europeană a propus o contribuţie de până la 35 de miliarde de euro, în funcţie de suma oferită de alţi aliaţi occidentali.
Statele Unite sunt îngrijorate cu privire la stabilitatea pe termen lung a acestui plan fără precedent, având în vedere că sancţiunile UE privind activele îngheţate trebuie reînnoite la fiecare şase luni în unanimitate. Acest lucru înseamnă că, în orice moment, un stat membru ar putea împiedica reînnoirea, deblocarea activelor şi distrugerea întregului proiect.
Ungaria, în special, a dobândit reputaţia de a bloca sancţiunile până când obţine concesii controversate, dintre care unele favorizează interesele Kremlinului.
Pentru a calma îngrijorările Washingtonului, Bruxelles-ul a propus prelungirea perioadei de reînnoire a activelor îngheţate de la şase la 36 de luni.
În timp ce statele membre ar trebui să ajungă la un acord cu privire la împrumutul de 35 de miliarde EUR în următoarele zile, datorită regulilor majorităţii calificate, Budapesta susţine că modificarea cheie a regimului de sancţiuni, care necesită unanimitate, ar trebui să aştepte până la 5 noiembrie.
Blocajul ar putea întârzia decizia Washingtonului cu privire la suma cu care este dispus să contribuie.
„Credem că această chestiune ar trebui să fie decisă - prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei - după alegerile din SUA. Aceasta a fost poziţia Ungariei”, a declarat Mihály Varga, ministrul de Finanţe al Ungariei, marţi, după o reuniune ministerială la Luxemburg.
Varga a afirmat că cei doi candidaţi la preşedinţie - Kamala Harris şi Donald Trump - susţin două abordări opuse în ceea ce priveşte războiul de agresiune al Rusiei şi că blocul ar trebui să îşi bazeze următorii paşi în funcţie de persoana aleasă de poporul american.
Premierul ungar Viktor Orban nu a făcut niciun secret din preferinţa sa pentru candidatura lui Trump.
„Trebuie să vedem în ce direcţie se îndreaptă viitoarea administraţie americană (cu privire la) această problemă. Puteţi vedea alegerile prezidenţiale şi campania candidaţilor: există două moduri absolut diferite de a rezolva această problemă. Una, în direcţia păcii. Şi (cealaltă) continuarea războiului”, a declarat Varga reporterilor.
Ministrul ungar a subliniat că omologii săi au avut o „conversaţie excelentă” despre împrumutul de 35 de miliarde de euro, dar că „desigur, trebuie să aşteptăm (până în) noiembrie”.
Vorbind alături de el, comisarul european Paolo Gentiloni a declarat că miniştrii au oferit un sprijin „cvasiunanim” pentru modificarea regimului de sancţiuni, pe care l-a descris drept o „condiţie prealabilă” pentru a permite participarea americană în „părţi egale”.
„Aceasta este partea politică”, a spus Gentiloni, vorbind despre "împărţirea sarcinilor" între aliaţii G7.
Comisarul a menţionat că un acord este „posibil” în timpul reuniunii de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Ungaria deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi este însărcinată cu moderarea sesiunii.
