Un element bizar a făcut o gaură în Calea Lactee [studiu]

"În Calea Lactee există un element întunecat care loveşte efectiv şi face găuri în aceasta. Nu îl putem vedea. Este posbil să nu fie făcut din materie normală. Telescoapele noastre nu l-au detectat direct, dar se pare că se află acolo", a declarat Ana Bonaca, cercetător la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, care a descoperit dovezi ale elementului de impact. Aceasta a mai menţionat: „Este un glonţ dens făcut din ceva”.

Bonaca a prezentat dovezile despre elementul întunecat într-o conferinţă susţinută pe 15 aprilie, în cadrul American Physical Society din Denver.

Dovezile constă într-o serie de găuri în cel mai lung flux stelar din Calea Lactee, GD-1. Fluxurile stelare sunt rânduri de stele care se mişcă împreună prin galaxii. Stelele din GD-1 sunt rămăşiţe ale unui “grup sferic” de stele care au ajuns în Calea Lactee cu foarte mult timp în urmă. În condiţii normale fluxul ar trebui să fie o simplă linie, extinsă de gravitaţia din galaxia noastră, a spus Bonaca în prezentarea sa. În flux nu ar trebui să existe mai mult de o gaură, şi anume în locul unde grupul iniţial s-a separat în două direcţii. Însă Bonaca a descoperit că GD-1 are o gaură în plus, care are marginile neregulate, de parcă un glonţ invizibil a pătruns prin ea nu cu mult timp în urmă, un obiect a cărui gravitaţie enormă a deranjat şi stelele din jur.

„Nu putem identifica obiectul cu niciun obiect luminos pe care l-am observat”, a zis Bonaca. „Este cu mult mai masiv decât o stea. Ceva de un milion de ori mai mare decât Soarele. Şi nu există stele cu această masă. Putem exclude asta. Şi dacă ar fi o gaură neagră, ar putea fi o gaură neagră supermasivă de tipul celei pe care o avem în centrul galaxiei noastre”, a declarat Bonaca pentru Live Science - Something Strange Punched a Hole in the Milky Way. But What Exactly Is It?

Un obiect imens din materie întunecată

Ana Bonaca a afirmat că nu este exclus să mai existe a doua gaură neagră supermasivă în galaxia noastră. Însă în opinia ei ar fi trebuit să existe unele semne, şi a specificat că majoritatea galaxiilor nu au mai mult de o gaură neagră supermasivă în centrul lor.

Fără obiecte uriaşe şi strălucitoare vizibile care se îndepărtează de GD-1 şi fără dovezi ale unei a doua găuri negre supermasive ascunse în galaxia noastră, singura opţiune evidentă rămasă este un obiect imens de materie întunecată. Asta nu înseamnă că obiectul este 100% din materie întunecată, a spus Bonaca. “Ar putea fi un obiect luminos care a dispărut şi se ascunde undeva în galaxie”.

Dar acest lucru pare puţin probabil, în parte datorită dimensiunii mari a obiectului. "Ştim că are o lăţime între 10 şi 20 de parseci [între 30 şi 65 de ani lumină]. Peste dimensiunea unui roi globular".

Dar este dificil de eliminat complet un obiect luminos, în parte deoarece cercetătorii nu ştiu cât de repede s-a mişcat în timpul impactului. “Poate că s-a mişcat foarte repede, dar nu era atât de greu cum a fi de aşteptat, un adevărat glonţ întunecat”, a spus Bonaca. “Sau ar fi putut să se mişte mai lent, fiind foarte masiv, un fel de ciocan întunecat. Fără să se răspundă la această întrebare, este imposibil să fii sigur unde ar fi ajuns acest obiect”.

Chiar şi aşa, posibilitatea de a găsi un obiect din materie întunecată real este tentantă.

Până în prezent, descoperirea făcută de Bonaca este unică în felul ei, atât de nouă încât nu a fost încă publicată într-un jurnal revizuit de colegi (deşi a fost primită foarte bine de numeroşii fizicieni aflaţi la prestigioasa conferinţă).

Pentru a realiza acest studiu, Bonaca s-a bazat pe datele de la misiunea Gaia, un program al Agenţiei Spaţiale Europene de cartografiere a miliardelor de stele din galaxia noastră şi mişcările lor pe cer. A creat cel mai bun catalog de stele existent care par a fi parte din GD-1. Bonaca a consolidat aceste date cu observaţii ale telescopului Multi-Mirror din Arizona, care arătau care stele se mişcau spre Pământ şi care se îndepărtau.

Ana Bonaca a afirmat că doreşte să elaboreze mai multe proiecte de cartografiere pentru a dezvălui alte regiuni ale cerului, unde ceva invizibil pare să lovească stelele. Ea a afirmat că scopul este acela de a înregistra grupuri de materie întunecată în întreaga Cale Lactee.