Un candidat al Frontului Naţional sugerează 'concentrarea în tabere' a romilor

Paul-Marie Coűteaux, cap de listă al Frontului Naţional pentru arondismentul VI al Parisului la viitoarele alegeri municipale, a propus pe blogul său 'concentrarea' romilor 'în tabere' pentru a recupera 'demnitatea naţională' şi a pune frână 'invaziei', care atentează la 'ordinea estetică' a oraşului, informează miercuri ziarul El Pais.

Cu trei săptămâni înainte de alegerile municipale din Franţa, extrema dreaptă îşi intensifică retorica rasistă şi recuperează idei aplicate în anii 20 şi 30 ai secolului al XX-lea.

Preşedintele micului partid Souveraineté, indépendance et libertés (SIEL, aliat Frontului Naţional condus de Marine Le Pen) a scris mai multe articole denunţând prezenţa romilor pe străzile acestui arondisment traversat de la est la vest de celebrul bulevard Saint Germain.

În postarea sa din 19 februarie, ilustrată cu fotografii ale unor persoane dormind pe stradă, Coűteaux afirmă: 'Îi fotografiez când îmi apar în cale, pentru a-mi potoli furia pe care mi-o produce spectacolul dezolant al acestor femei cu copii şi câteodată a unor familii întregi, aflate într-o situaţie de abandon indescriptibil şi care distrug încântarea oricărei plimbări'.

Partenerul ideologic al lui Marine Le Pen califică prezenţa acestor romi drept 'lepră' şi 'invazie' care 'atentează la ordinea estetică' a cartierului său şi care 'ilustrează o lipsă generală de responsabilitate şi o renunţare totală la demnitatea naţională'. În opinia lui Coűteaux, 'murdăria' produsă de aceste familii de romi 'va declanşa fără îndoială epidemii'.

Coűteaux, scriitor, eseist şi fost europarlamentar, născut la Paris acum 58 de ani, susţine că primarul arondismentului VI al capitalei se delimitează de problemă şi o pasează prefectului Poliţiei, având în vedere că nu primeşte ordine de la ministrul de interne. Şi se întreabă retoric 'ce ar putea face ministrul de interne, în afară de a concentra aceste populaţii străine în tabere, unde viaţa lor ar fi fără îndoială mai puţin plăcută decât cea oferită de călătoriile pe care preferă să le facă pentru a fugi din ţările mai puţin ospitaliere'. În cazul în care 'curajosul ministru' ar face acest lucru, adaugă el, 's-ar izbi de ukazurile (decret, edict - n.r.) Bruxelles-ului, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, ale întregului aparat european, pentru a nu mai vorbi de catolici şi de papa în persoană, astfel încât nu-i pot trece prin cap astfel de extremisme'.

În încercarea de a se apăra de criticile primite în urma exprimării unor asemenea opinii, Coűteaux a explicat pentru AFP că nu a intenţionat să sugereze construirea de lagăre de concentrare. 'Nu există nici un paragraf în care să cer construirea de lagăre împrejmuite de sârmă ghimpată. Am folosit formula interogativă: Ce poate face ministrul? Eu cer să mergem la sursa problemei. Iar problema este Schengen'.

'Altminteri ne rămâne doar neputinţa generală, sau soluţiile pe care nu le doreşte nimeni, nici măcar eu, datorită crezului meu profund catolic', adăugă el. 'Sunt romano-catolic şi nu bag oamenii în lagăre, acest lucru nu se mai face de mult timp', susţine Coűteaux. Pentru candidatul de extremă dreapta, 'singura soluţie legală ar fi organizarea unei reuniuni europene care să decidă suspendarea generală a aplicării acordurilor de liberă circulaţie a persoanelor'.

Asociaţia SOS Rasism a respins 'cuvintele abjecte ale lui Paul-Marie Coűteaux', şi a informat că în zilele următoare va prezenta un denunţ la tribunal 'ca urmare a gravităţii şi abjecţiei prozei sale antirepublicane'. În Franţa trăiesc în condiţii precare 17.000 de romi din Europa de Est, dintre care peste jumătate minori, potrivit datelor asociaţilor acestei comunităţi.

Ministrul de interne francez, Manuel Valls, a declarat în urmă cu câteva luni că romii 'nu au nicio intenţie să se integreze pentru că sunt diferiţi din punct de vedere cultural' de francezi. Valls a făcut astfel recurs la discursul tradiţional al dreptei şi al extremei drepte, folosindu-se de scuza că este nevoie să fie oprită ascensiunea Frontului Naţional. Sondajele pentru alegerile din mai pentru Parlamentul European estimează că Frontul Naţional ar putea fi partidul cel mai votat.

În 2013, guvernul socialist a expulzat din barăci şi tabere ilegale peste 20.000 de romi (mulţi dintre ei evacuaţi de mai multe ori) obligându-i să-şi ridice alte barăci în locuri virane sau să doarmă sub cerul liber în apropierea oraşelor.

Întrebat despre această politică, copiată - potrivit mai multor organizaţii guvernamentale - după cea a lui lui Nicolas Sarkozy, care acutizează precaritatea, îi transformă pe ţigani în ţapi ispăşitori şi nu foloseşte fondurile europene pentru integrarea lor, preşedintele François Hollande l-a sprijinit pe Valls, declarând în ianuarie că 'nu este stânjenit' de această politică.