UE condamnă Germania pentru ajutorul de 7 miliarde de euro promis Ucrainei

Comisia Europeană a reproşat Germaniei că a promis în mod unilateral un ajutor de 7 miliarde de euro Ucrainei, în cea mai recentă răsturnare de situaţie în disputa dintre Paris şi Berlin cu privire la sprijinul acordat Kievului, informează The Telegraph.

Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, l-a atacat pe Olaf Scholz pentru că nu a angajat banii în fondul de armament "European Peace Facility" (Instrumentul European pentru Pace - n.n.) al UE pentru armata lui Volodimir Zelenski, ceea ce, potrivit diplomaţilor de la Bruxelles, a fost, joi, un simptom al relaţiilor tensionate dintre Franţa şi Germania.

"Vedem că Germania încearcă să se descurce singură, nu a păcălit pe nimeni şi, în special, încearcă să nu mai susţină Instrumentul European pentru Pace", a declarat luni, la Paris, Breton, care a fost ales de Emmanuel Macron ca reprezentant al Franţei în Comisie.

Comentariile lui vin la o săptămână după ce Olaf Scholz a declarat că statele membre ale UE nu fac suficient pentru a sprijini Ucraina, într-o lovitură abia voalată la adresa lui Macron, al cărui sprijin este eclipsat de cel al Germaniei.

UE este divizată şi mai mult între guvernele care susţin apelul lui Scholz şi cele care sunt îngrijorate că acesta va deraia Instrumentul European pentru Pace, care permite statelor să recupereze pentru echipamentele trimise la Kiev, au declarat diplomaţi de la Bruxelles.

Relaţia dintre Franţa şi Germania, cele mai influente ţări din UE, era deja tensionată după ce au avut loc dezacorduri pe tema subvenţiilor pentru energie, a importurilor de maşini electrice chinezeşti şi a politicii de apărare.

"Un grup mai larg de state membre nu se supără dacă Scholz le îndeamnă să facă mai mult. Însă acest îndemn este dureros pentru Franţa, care nu a făcut la fel de mult. De aici şi reproşul lui Breton", a declarat un diplomat UE pentru Telegraph.

Germania este cel de-al doilea mare susţinător internaţional al Ucrainei, după SUA, unde planurile lui Joe Biden pentru un ajutor suplimentar sunt blocate de republicanii din Congres.

Berlinul încearcă să îşi reducă contribuţiile la "European Peace Facility", în valoare de 23.3 miliarde de euro.

Acesta susţine că aceste contribuţii bilaterale ale sale pentru Ucraina ar trebui să fie luate în considerare în ceea ce se estimează să plătească în fond.

Germania, cea mai mare economie a UE, care oferă aproximativ un sfert din fondul de război, a furnizat deja Kievului armament în valoare de 4,5 miliarde de euro şi a antrenat peste 30.000 de recruţi.

Însă se confruntă cu o gaură neagră în buget de 17 miliarde de euro, după ce Curtea constituţională a declarat că transferarea a 60 de miliarde de euro din banii nefolosiţi pentru recuperarea coronavirusului către planurile Net Zero ale Germaniei este ilegală.

Contribuţiile bilaterale ale Franţei sunt mult mai mici decât cele ale Germaniei datorită utilizării de către Paris a acestui sistem.

Franţa a donat doar 544 de milioane de euro în ajutor militar direct Ucrainei de la începutul invaziei, potrivit unui registru menţinut de Institutul Kiel.

Germania a donat 17,1 miliarde de euro, fiind a doua după SUA, urmată de Marea Britanie, cu 6,6 miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel.

Emmanuel Macron a anunţat, marţi seară, planuri pentru mai mult sprijin bilateral pentru Ucraina, inclusiv 40 de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp "storm shadow", în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, şi "câteva sute" de bombe.

Liderul francez a declarat că va semna un acord bilateral de securitate cu preşedintele Zelenski pentru "a continua să ajute Ucraina să ţină linia frontului şi să-şi protejeze cerul" în cadrul unei vizite în Ucraina, luna viitoare.

Aceasta vine după ce Rishi Sunak a promis Ucrainei un ajutor militar de 3 miliarde de euro în următorii doi ani, în timpul vizitei sale la Kiev, la începutul acestei luni.

Între timp, Letonia conduce o coaliţie de ţări occidentale pentru a înarma Ucraina cu "mii" de drone cruciale. Andris Spruds, ministrul Apărării, a declarat marţi că 20 de ţări s-au înscris până acum în alianţă.

În schimb, cei mai declaraţi lideri pro-ruşi din UE, Viktor Orban din Ungaria şi Robert Fico din Slovacia, s-au întâlnit pentru discuţii la Budapesta.

Orban blochează un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, iar Fico a fost ales anul trecut pe baza promisiunii făcute în campania electorală de a nu mai trimite niciun glonţ la Kiev.

"Ucraina nu are o soluţie militară, iar actuala strategie nu funcţionează", a declarat Fico reporterilor, miercuri, după o întâlnire în care cei doi lideri s-au angajat să se sprijine reciproc.