UDMR ar putea susţine o moţiune de cenzură legată de acordarea despăgubirilor pentru case naţionalizate

Opoziţia ar urma sa depună o moţiune de cenzură în legătură cu noua legislaţie promovată de premierul Ponta şi care se referă la modalitatea de despăgubire a foştilor proprietari de imobile naţionalizate sau urmaşii acestora. În favoarea moţiunii s-ar putea pronunţa şi reprezentanţii UDMR, care au anunţat că îşi vor face publică poziţia referitoare la această problemă în cursul zilei de marţi.

UDMR s-a mai opus şi anul trecut unei legi prin care se dorea oprirea restituirilor în natură, lucru care este foarte posibil să se întâmple şi acum, deşi unele dintre solicitările maghiarilor au fost îndeplinite.

"Acum am avut mai multe modificări, unele au fost acceptate, deşi suntem în opoziţie. A fost redusă de exemplu de la 25 de ani la 10 ani acea perioadă când instituţiile publice, deci în cel mult 10 ani trebuie să predea practic (proprietăţile) la culte şi la alţii, la care se restituie. Sunt şi alte modificări pe care le-am propus, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat cu colegii noştri Marko Attila şi cu cei doi care au fost în prima fază condamnaţi pentru că au avut culpa de a retroceda către biserică o clădire. Vom mai avea discuţii, mâine, poimâine şi vom avea şi câteva propuneri suplimentare, pentru că ni se pare foarte lungă această perioadă în care cei care nu pot primi în natură vor primi eşalonat aceşti bani (despăgubiri - n.r.) sau pot să opteze pentru o altă variantă. Vom vedea, vom decide probabil marţi ce vom face, dacă vom fi şi noi semnatari sau nu ai moţiunii de cenzură care probabil că va fi înaintată de opoziţie. Vom decide marţi, în funcţie şi de discuţii", a declarat vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely.

Reprezentanţii UDMR au mai cerut aprobarea a încă două-trei amendamente, dintre care unul care se referă la perioada în care se poate eşalona plata despăgubirilor.

"Să nu stea ani de zile fără să retrocedeze - şi ştiţi foarte bine, în unele situaţii, deşi au fost toate deciziile clare şi din partea justiţiei, totuşi nu s-a retrocedat din cauza unor comisii. Ştiţi foarte bine, şi aici în judeţul Mureş, la păduri şi la altele. Deci acolo să fie sancţiuni mult mai drastice, în cazul în care trebuie retrocedat şi cineva nu vrea, din varii motive, care exced legea", a precizat Borbely.

Ce modificări a făcut Guvernul

Guvernul a renunţat la o prevedere din proiectul de Lege a despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, la solicitarea celor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Este vorba despre faptul că persoanele care vor primi, prin retrocedare, imobilele confiscate de regimul comunist nu mai sunt obligate să ramburseze deţinătorului actual contravaloarea îmbunătăţirilor aduse în timp.

Iniţial, proiectul prevedea că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar trebuie să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse de ocupanţii casei şi, până la rambursare, deţinătorii exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile.

Între timp, proiectul de lege a fost examinat de specialiştii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar prevederea a fost eliminată, la recomandarea acestora.

Tot după examinarea proiectului la CEDO, s-a decis completarea lui cu o nouă prevedere conform căreia, dacă au fost emise două sau mai multe titluri de proprietate pe acelaşi amplasament şi care se suprapun total sau parţial, comisia judeţeană va avea dreptul să dispună anularea totală sau parţială a titlurilor emise ulterior primului certificat de proprietate. În schimbul titlului de proprietate anulat vor fi luate măsuri compensatorii, în natură sau prin echivalent în bani.

Dacă pe terenurile preluate în mod abuziv au fost ridicate noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi spaţiilor verzi, vor fi acordaţi bani în echivalent.

Lege cu asumarea răspunderii

Guvernul Ponta îşi va asuma răspunderea asupra unei legi, în faţa Parlamentului, pentru prima dată săptămâna această. Miercuri, începând cu ora 11, au fost programate dezbaterile referitoare la proiectul Legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, după cum au stabilit Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Până luni după-amiază, grupurile parlamentare pot depune amendamente la proiectul de lege, care a fost avizat cu o zi în urmă de Executiv.

Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate a fost avizat pe 10 aprilie de Guvern şi va fi trimis la Parlament pentru angajarea răspunderii. Guvernul a cerut prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru a avea timp să discute prevederile actului normativ. Solicitarea a fost depusă la CEDO pe 20 martie.

Noua lege ar fi trebuit adoptată până pe 12 aprilie, ceea ce nu era posibil. Înainte de a se trece la aprobarea legii, reprezentanţii Executivului vor discuta la Strasbourg cu specialiştii CEDO despre acest proiect.

Proiectul ar urma sa fie aprobat de Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, pe 26 martie, conform calendarului stabilit iniţial.
Discuţiile cu specialiştii CEDO au fost încheiate şi va urma angajarea răspunderii în Parlament.

Liderul Bisericii Greco-Catolice din România, cardinalul Lucian Mureşan, i-a cerut premierului Ponta să amâne asumarea răspunderii pentru această lege, pentru că Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică nu a fost consultate la elaborarea actului.

Proiectul prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate, care nu pot fi despăgubiţi în natură, vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Ce a cerut CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Guvernului român să reducă de la 20 la 7-10 ani perioada în care trebuie păstrată destinaţia unor imobile, precum cele ocupate de şcoli şi spitale.

Premierul Victor Ponta a declarat că săptămâna viitoare s-ar putea aproba noi amendamente la proiectul de lege referitor la retrocedări.

"Oricum o să avem o nouă şedinţă probabil marţea viitoare în care să vedem ce amendamente vin şi practic, dacă ne-a scăpat ceva, fie că e vorba despre dreptul cultelor, fie că e vorba de alte situaţii speciale, să le putem încorpora. În momentul în care avem acordul CEDO, în momentul în care avem toate procedurile făcute, vor mai rămâne câţiva populişti şi prieteni ai samsarilor din Parlament care vor ţipa că nu sunt de acord, însă cred că ceea ce s-a întâmplat în urmă cu şaptezeci de ani am plătit şi plătim destul noi cei de acum, însă trebuie să punem la un moment dat o stavilă", a precizat premierul.