Ucraina doreşte negocieri de pace în urma incursiunii Rusiei, dar nu direct cu Putin [POLITICO]

Atacul Ucrainei asupra Rusiei întăreşte poziţia Kievului în a face presiuni pentru discuţii de pace, folosind un cadru care ar putea continua chiar dacă Kremlinul refuză să-şi trimită diplomaţii la întâlniri faţă în faţa, potrivit POLITICO.

Modelul pactului de pace, discutat tot mai des la Kiev, se inspiră din acordul din iulie 2022, care a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale prin Marea Neagră. În acest format diplomatic, Rusia şi Ucraina au lucrat la acorduri separate, supravegheate de ONU şi Turcia ca intermediari, fără a încheia un acord direct între Moscova şi Kiev.

La Kiev, există convingerea că lovitura fulgerătoare a trupelor ucrainene peste graniţă, în regiunea rusă Kursk, a consolidat poziţia de negociere a Ucrainei.

„În regiunea Kursk, putem vedea clar cum instrumentul militar este utilizat în mod obiectiv pentru a convinge [Rusia] să intre într-un proces de negociere echitabil”, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean, Myhailo Podoliak, la sfârşitul săptămânii trecute.

Cu toate acestea, preşedintele rus Vladimir Putin a insistat că nu este interesat de discuţii.

„Despre ce fel de negocieri putem vorbi cu oameni care atacă fără discernământ populaţia civilă şi infrastructura civilă sau încearcă să creeze ameninţări la adresa instalaţiilor nucleare? Despre ce putem vorbi cu ei?” a declarat Putin şi părea chiar serios, uitând sau părând că a uitat antecedentele Rusiei în ceea ce priveşte distrugerea oraşelor ucrainene, uciderea civililor şi recurgerea la şantaj cu privire la centrala electrică Zaporojie, ocupată de Rusia.

Modelul Mării Negre ar putea depăşi acest impas, au declarat doi înalt oficiali ucraineni.

„Acesta este planul pe care îl vizăm”, a declarat un oficial apropiat biroului prezidenţial ucrainean, vorbind sub rezerva anonimatului.

Baza pentru ceea ce doreşte Ucraina este un plan în 10 puncte, elaborat de preşedintele Volodimir Zelenski în 2022, care acoperă o serie de subiecte, precum securitatea alimentară şi energetică, restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea trupelor ruse. Acest format s-a accelerat acum, Andrîi Yermak, şeful biroului preşedintelui şi principalul responsabil cu politica externă al lui Zelenski, declarând pentru European Pravda că au fost înfiinţate 10 grupuri de lucru, inclusiv ambasadori şi experţi, pentru a elabora planuri de acţiune şi calendare.

Yermak a menţionat, de asemenea, acordul de la Marea Neagră ca un potenţial format.

„Nu am avut negocieri cu Rusia. Am avut negocieri cu Turcia şi ONU, iar ei au negociat cu Rusia. A fost un succes. Coridorul a funcţionat timp de un an - au existat multe probleme, dar a funcţionat. Trebuie să recunoaştem acest lucru. Un format similar ar putea fi folosit din nou”, a subliniat el.

Dar Kievul mai are un drum lung de parcurs. Acesta trebuie să lucreze la un plan de pace comun cu ţările care au fost de acord să ajute la punerea în aplicare a trei puncte iniţiale ale formulei de pace: securitatea nucleară şi energetică, securitatea alimentară şi returnarea prizonierilor, convenite în timpul unui prim summit de pace desfăşurat în Elveţia în iunie.

Zelenski doreşte ca o propunere comună de pace să rezulte din reuniunile iniţiate de Ucraina în timpul acelui summit. Ţările favorabile Rusiei, care iau parte la punerea în aplicare a programului de pace, ar trebui să îşi prezinte propunerile Moscovei în timpul unui al doilea summit pentru pace, pe care Kievul doreşte să îl organizeze până la sfârşitul acestui an.

Însă Rusia a declarat deja că nu va participa la acest summit şi a numit formula de pace a Ucrainei „complet inacceptabilă” pentru Kremlin.

Astfel, ucrainenii au decis că Moscova are nevoie de presiuni suplimentare, spunând că raidurile asupra Rusiei vor înceta atunci când se va obţine un acord de pace.

„Cu cât Rusia va fi mai repede de acord cu restabilirea unei păci echitabile, în special pe baza unei formule de pace care să conducă la o astfel de pace, cu atât mai repede vor înceta raidurile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul Rusiei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, în cadrul unui briefing organizat la Kiev săptămâna trecută.

Turcia nu şi-a ascuns dorinţa de a acţiona din nou ca intermediar pentru a asigura un acord de pace.

„Turcia, ca întotdeauna, este pregătită să faciliteze procesul. Nu vom ezita să depunem eforturi suplimentare”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan în iunie.