Cea mai veche melodie din lume, Imnul Hurrit, compus în Mesopotamia antică (video)

Arheologia Muzicală ne-a permis să cunoaştem comori muzicale pe care altfel nu am fi ajuns să le ascultăm, probabil, niciodată. Graţie dovezilor arheologice şi probelor scrise, putem asculta muzică din timpul faraonilor egipteni sau a sărbătorilor greco-latine.

Locul unde au apărut primele izvoare scrise despre muzică şi muzicieni a fost Mesopotamia antică.

Este vorba despre tăbliţele de lut cu scrieri cuneiforme în limbile Arcadia şi Sumeria. În ele se reflectă rolul pe care l-a avut muzica în societate, precum şi situaţiile în care a apărut şi un principiu al teoriei muzicale. Instrumente, cum ar fi harpa sau lira, instrumente de suflat sau percursiune, au servit ca un canal pentru a elabora teme muzicale dedicate zeilor.

De aici provine, în special, cea mai veche melodie din istorie cunoscută până în acest moment. Imnul Hurrit a apărut pe unele fragmente de lut în Palatul Regal Ugarit (Siria), în localitatea cunoscută astăzi cu numele de Ras Shamra, la începutul anilor '50. Cântecul a putut fi "citit" în anii '70, ceea ce a putut oferi informaţii despre cum se cânta muzica antică în regiunea unde a luat naştere civilizaţia.

Mai precis, în 1957, profesorul Anne Kilmer Draffkorn, de la Universitatea din Berkeley, California, a început să studieze tăbliţa găsită în excavaţie. Kilmer a lucrat timp de 15 ani, descifrând simbolurile până când, în 1972, şi-a lansat concluziile: tăbliţa corespundea unei melodii. Este cea mai veche melodie scrisă, care este cunoscută în întreaga lume.

Arheologii nu au reuşit încă să reconstituie întreaga compoziţie, constând din 36 de imnuri care alcătuiesc întreaga piesă. Potrivit istoricilor, acesta ar putea fi un imn pentru Nikkal, soţia zeului Lunii, realizat în 1400 î.Hr. Cu toate acestea, conţinutul tăbliţei este încă un mister, deoarece este scrisă în dialectul unei limbi antice, care încă nu a fost complet descifrată.

Muzicianul şi compozitorul Michael Levy, axat pe cercetarea tehnicilor antice de harpă şi liră, a realizat a şasea versiune a imnului. "În versiunea mea a Imnului Hurrit, am încercat să ilustrez o diversitate interesantă a tehnicilor antice de percuţie a lirei, variind de la utilizarea de "blocare şi tocare" până la improvizaţia finală", explică Levy.

Mai multe informaţii pot fi citite pe situl web cronoviajes.blogspot.com sau în cartea tehnică The Archaeomusicology of the Ancient Near East.