Turneul caucazian al lui Francois Hollande: Etapa georgiană, cea mai delicată

Preşedintele francez, Francois Hollande, şi-a încheiat turneul în Caucazul de Sud marţi, în Georgia, care este îngrijorată de ambiţiile regionale ale Rusiei, notează cotidianul francez Le Figaro.

Dintre cele trei etape ale turneului lui Francois Hollande în Caucaz, cea de marţi, în Georgia, este fără îndoială cea mai delicată. În primul rând, pentru că ultima confruntare militară care a opus Tbilisi forţelor ruse, în 2008, este încă destul de recentă.

Apoi, pentru că, spre deosebire de Armenia şi Ucraina, Georgia s-a angajat în Parteneriatul Estic. Parafat în decembrie anul trecut, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (UE), pe care Moscova îl consideră o contrapondere a ambiţiilor sale politice în regiune, urmează să fie semnat luna viitoare. În plină criză ucraineană, vizita la Tbilisi a unui şef de stat european este, prin urmare, încărcată de simboluri. Cu atât mai mult cu cât este vorba de un preşedinte francez, subliniază Le Figaro.

În timpul războiului, în august 2008, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a oferit o mediere între Rusia şi Georgia, pe vremea când Franţa prezida UE. Sarkozy a reuşit să obţină un armistiţiu şi a forţat un acord între Vladimir Putin şi Mihail Saakaşvili. În Georgia, unii consideră că iniţiativa lui Nicolas Sarkozy a oprit avansarea forţelor militare ruse în adâncul teritoriului georgian. De atunci, însă, Parisul a vândut navele sale de război Mistral armatei ruse, spre marea nemulţumire a georgienilor.

Preşedintele Saakaşvili a cedat locul unei noi puteri, a cărei politică de detensionare a relaţiilor cu Rusia nu a dat, pentru moment, roade, iar acordul privind încetarea focului, care prevedea o dezangajare a forţelor ruse în Osetia de Sud şi Abhazia, nu a fost aplicat niciodată.

Cu toate acestea, legăturile rămân puternice între Paris şi Tbilisi. La Palatul Elysee se subliniază 'poziţia curajoasă' a Georgiei, care îşi menţine alegerea proeuropeană şi furnizează soldaţi în Republica Centrafricană.

Cu toate acestea, aşteptările Georgiei faţă de Paris ar putea fi zadarnice. Desigur, Francois Hollande are intenţia să amintească ataşamentul Franţei la principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale, însă nu va face nimic mai mult, cu două săptămâni înainte de alegerile ucrainene. Focalizat pe miza electorală din 25 mai, din Ucraina, preocupat să nu afecteze relaţiile cu Rusia, într-un context extrem de sensibil, Francois Hollande a plasat etapa georgiană sub semnul 'prudenţei'.

'Aceasta nu este o vizită de luptă în regiune, ci o vizită de deschidere', se subliniază la Palatul Elysee. Chiar dacă Franţa îşi exprimă satisfacţia în legătură cu apropierea dintre Georgia şi UE, ea consideră totodată că Tbilisi nu trebuie să fie pus să aleagă între Moscova şi Occident. 'Susţinem demersul georgian, care constă în detensionarea relaţiilor cu Rusia, consolidând, în acelaşi timp, relaţiile cu UE. Georgia trebuie să poată decide în mod liber în legătură cu angajamentele sale din politica externă', a rezumat un diplomat francez.

Poziţionarea franceză va fi şi mai puţin stridentă în situaţia în care se va pune problema aderării Georgiei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Preconizată încă înainte de summitul NATO de la Bucureşti, în 2008, ea figurează şi la această oră printre obiectivele strategice ale Georgiei. Recent, Washingtonul a temperat speranţele Georgiei, exprimându-şi rezervele în legătură cu o grabnică aderare a Georgiei la NATO. Parisul, care caută înainte de toate să obţină o detensionare a situaţiei din Ucraina şi să-l aducă pe Vladimir Putin pe calea diplomaţiei, nu ar trebui să contrazică SUA, conchide Le Figaro.