Turcia doreşte accelerarea procesului de pace din Siria cu ajutorul Statelor Unite şi Rusiei

Cu ocazia întâlnirii la Casa Albă cu preşedintele Barack Obama pe 16 mai, prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat ca obiectivul Turciei este de a accelera procesul de pace privind Siria, unde războiul civil se prelungeşte şi unde numărul victimelor continuă să crească.
Preşedintele american Barack Obama si premierul turc Recep Tayyip Erdogan (JIM WATSON / AFP / Getty Images)
Zachary Stieber
17.05.2013

Cu ocazia întâlnirii la Casa Albă cu preşedintele Barack Obama pe 16 mai, prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat ca obiectivul Turciei este de a accelera procesul de pace privind Siria, unde războiul civil se prelungeşte şi unde numărul victimelor continuă să crească.

"Eu voi vizita câteva ţări, ministrul nostru de externe va vizita alte câteva ţări, doar pentru a căuta modalităţi ca să grăbim lucrurile într-un mod care să salveze cât mai mulţi oameni", a afirmat el într-o conferinţă de presă comună cu Obama. "Scopul nostru este de a vedea înlăturată tirania şi dictatura din Siria şi de a le înlocui cu democraţia."

Turcia a fost un mediator major al procesului de pace din regiune în ultimii ani.

Preşedintele Obama a declarat că preşedintele sirian Bashar al-Assad este responsabil pentru războiul civil şi ar fi trebuit să părăsească ţara cu ani în urmă.

"Am fi preferat ca Assad să plece acum doi ani, anul trecut, acum două luni, acum o lună", a spus Obama. "Assad şi-a pierdut legitimitatea când a început să tragă în propriul popor, care a protestat iniţial paşnic pentru a obţine o mai mare influenţă în afacerile propriei ţări."

De atunci a izbucnit un război civil, iar Statele Unite ale Americii au sprijinit opoziţia care luptă împotriva lui Al-Assad prin intermediul unor livrări de echipamente, cum ar fi veste antiglonţ şi ochelari cu vedere nocturnă. Cu toate acestea, Statele Unite şi alte ţări occidentale nu au furnizat arme opoziţiei. Arabia Saudită a făcut acest lucru.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite numărul morţilor depăşeşte 70.000.

Gary Samore, care la începutul acestui an a renunţat la funcţia de consilier al lui Obama privind controlul armelor şi a armelor de distrugere în masă, a declarat pentru Bloomberg că Obama este preocupat de efectele pe care le-ar putea avea o intervenţie militară a Statelor Unite.

"De la început mi s-a părut că preşedintele Obama a fost hotărât să evite o complicaţie militară în Siria", a declarat el. "El crede că acest lucru va ajunge să consume o cantitate foarte mare de resurse şi cred că se întreabă dacă o intervenţie militară a SUA ar fi în cele din urmă pozitivă în ceea ce priveşte stabilizarea situaţiei."

În acelaşi timp, Statele Unite au crescut sprijinul neletal oferit opoziţiei şi au presat opoziţia moderată "să strânge rândurile şi să se distanţeze de grupurile islamiste radicale", scrie Kemal Kirisci de la Brookings Institution într-o analiză.

Întrebat cum ar avea loc o tranziţie spre o ţară fără al-Assad, Obama a declarat că nu există "nici o formulă magică pentru a trata o situaţie extrem de violentă şi dificilă cum e cea din Siria."

"Dacă ar fi existat, cred că primul-ministru şi eu am fi folosit-o deja şi situaţia s-ar fi încheiat", a spus el.

Obama a susţinut că cei implicaţi în proces trebuie să "aplice o presiune internaţională constantă", şi atât Obama cât şi Erdogan şi-au exprimat speranţa că negocierile de pace, care vor avea loc la Geneva, Elveţia, şi vor implica Siria, Statele Unite, Turcia, Rusia şi, eventual, China, ar putea încheia războiul civil.

"În acelaşi timp vom continua să ne asigurăm că vom ajuta opoziţia", a declarat Obama, şi că se va oferi ajutor pentru rezolvarea situaţiei umanitare.

Brookings Institution a scris că este posibil ca Erdogan "să-i reamintească lui Obama destul de răspicat că măcelul civililor efectuat de regimul lui Assad a ajuns la niveluri care face imorală lipsa unui răspuns şi că, după cum au demonstrat maşinile capcană care au explodat weekend-ul trecut în oraşul turc de frontieră Reyhanli, securitatea naţională turcă este afectată în mod direct".

Se poate ca momentul de cotitură să fi avut loc cu aproape o lună în urmă, atunci când au apărut acuzaţiile că Siria s-a angajat într-un război chimic.

Cea mai mare problema este că "dacă regimul crede că poate folosi arme chimice cu impunitate, războiul în sine - şi răspândirea sa în statele vecine - va deveni mult mai rău", scrie Kenneth Pollack, tot de la Brookings Institution, într-o analiză.

"Războiul civil sirian era deja destul de rău, dar dacă regimul se va angaja într-un război chimic total, numărul deceselor va creşte, iar panica va atinge cote foarte înalte", scrie el. "Fluxurile de refugiaţi s-ar putea transforma într-un torent care se îndreaptă spre Turcia, Iordania, Irak şi Liban. Populaţiile sunnite vecine s-ar putea înfuria şi ar putea cere ca guvernele lor să intervină în mod deschis în Siria pentru a opri lupta sau să crească fluxul secret de arme, bani şi jihadişti trimişi opoziţiei. Amândouă situaţiile ar fi posibile şi extrem de periculoase pentru toate statele implicate - cum ar fi orice efort de a se opune cererilor de intervenţie. Pe scurt, utilizarea necontrolată a războiului chimic ar putea avea repercusiuni grave pentru restul regiunii, într-un mod care ar ameninţa interesele americane."

Erdogan însuşi a declarat pe 16 mai că celelalte căi de rezolvare a crizei - implicarea Rusiei şi Chinei în discuţiile de pace - "vor adăuga un impuls considerabil" situaţiei.

Poziţia Rusiei este incertă. Deşi preşedintele Vladimir Putin şi-a arătat sprijinul pentru negocierile de pace într-o întâlnire cu prim-ministrul britanic David Cameron, Rusia va livra lui al-Assad rachete sol-aer, potrivit Alianţei Americano-Siriene, o coaliţie care acţionează pentru o Sirie democratică.

Erdogan a declarat că Turcia a oferit deja Siriei sprijin umanitar în valoare de peste 1.5 miliarde de dolari şi că este important ca războiul civil să se încheie în curând. Din moment ce negocierile de pace dintre Israel şi Palestina au fost întrerupte cu ceva timp în urmă, "nu mai avem nevoie şi de alte probleme în regiune", a spus el.

Războiul este extrem de personal pentru Turcia, deoarece unele rude ale cetăţenilor turci trăiesc în Siria şi invers, a afirmat Erdogan. Graniţa dintre Siria şi Turcia are o lungime de 909 km.

Vizita lui Erdogan are loc la câteva zile după atacurile gemene cu bombă din oraşul turc Reyhanli, în apropiere de graniţa cu Siria, care s-au soldat cu 46 de victime şi au rănit peste 100 de persoane. Guvernul turc a învinuit membrii unei organizaţii marxiste pro-al-Assad pentru atac.

Erdogan se va întâlni şi cu vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul de stat John Kerry.

Kerry a declarat miercuri că Statele Unite şi Rusia sunt "foarte încrezătoare" că planurile de a organiza discuţii de pace în iunie vor progresa, potrivit Voice of America.

De asemenea, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a votat pe 15 mai condamnarea guvernului sirian pentru "escaladarea" războiului din ţară. Rezoluţia include cererea ca Siria să permită accesul în ţară a unei echipe a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să investigheze presupusa folosire a armelor chimice. Siria nu a permis până acum echipei să intre în ţară.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor