Trump va primi liderii Armeniei şi Azerbaidjanului la Casa Albă pentru discuţii de pace

Armenia şi Azerbaidjan au rămas în conflict de la obţinerea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în urmă cu peste 30 de ani, cu izbucniri repetate de violenţă în regiunea disputată Nagorno-Karabakh, teritoriu de jure al Azerbaidjanului, dar de facto controlat de autorităţile etnice armene, scrie Kyiv Independent.

În 2020 şi din nou în 2023, Azerbaidjanul a lansat operaţiuni militare care au culminat cu preluarea controlului total asupra teritoriului, determinându-i pe aproape toţi cei 100.000 de etnici armeni să fugă.

Ambele părţi au anunţat un proiect de acord de pace în martie, însă data finală a semnării acestuia rămâne încă necunoscută. În iulie, liderii celor două ţări au purtat discuţii în Emiratele Arabe Unite, dar nu s-a ajuns la niciun acord, scrie Kyiv Independent.

Discuţiile de la Washington marchează un moment diplomatic important pentru Trump, care s-a lăudat cu abilitatea sa de a pune capăt războaielor şi de a negocia acorduri de pace. Pe 29 iulie, el a afirmat că a „oprit deja aproximativ cinci războaie”, fără a le numi.

După ce Rusia nu a luat măsuri pentru a împiedica ofensiva azeră din 2023, în ciuda prezenţei forţelor sale de menţinere a păcii, Armenia a decis să îmbunătăţească relaţiile cu ţările occidentale şi cu alţi parteneri internaţionali.

Schimbarea politicii externe a Erevanului l-a adus din ce în ce mai mult în orbita Washingtonului, intensificând totodată tensiunile cu Moscova.