Trump semnează un ordin prin care îşi revendică puterea asupra agenţiilor independente
Preşedintele Donald Trump a semnat marţi un ordin executiv radical prin care agenţiile independente ajung sub controlul Casei Albe - o acţiune care i-ar extinde considerabil puterea, dar care este probabil să atragă provocări juridice semnificative, scrie Politico.
Aceasta reprezintă cea mai recentă încercare a lui Trump de a-şi consolida puterea dincolo de limitele pe care alţi preşedinţi le-au avut şi de a testa aşa-numita teorie a executivului unitar, care afirmă că preşedintele ar trebui să aibă autoritate exclusivă asupra ramurii executive. De asemenea, reflectă influenţa lui Russ Vought, şeful de la buget al lui Trump, unul dintre mai mulţi conservatori din cercul său care au cerut eliminarea unor ramuri independente ale puterii executive.
Teoria a fost mult timp considerată marginală, iar mulţi specialişti în drept consideră că este ilegală, având în vedere că Congresul a înfiinţat agenţiile în mod specific pentru a acţiona independent sau semi-independent de preşedinte.
Printre acestea se numără Comisia Federală pentru Comunicaţii, Comisia Federală pentru Comerţ şi Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse de Valori, care toate adoptă reglementări şi pot impune amenzi mari întreprinderilor care încalcă normele.
Alţi preşedinţi nu numai că au refuzat să conteste independenţa acestor agenţii în instanţă, dar în multe cazuri au încercat să evite chiar şi aparenţa de interferenţă în acţiunile lor. Mulţi dintre liderii numiţi în cadrul agenţiilor au mandate care durează mai mult decât o singură preşedinţie, într-un efort de a-i proteja de presiunile politice.
Ordinul i-ar lua această independenţă prin acordarea puterii de supraveghere lui Vought, care îi raportează lui Trump.
Ordinul executiv îi cere lui Vought, în calitate de director al Biroului de management şi buget, să „stabilească standarde de performanţă şi obiective de management” pentru directorii agenţiilor independente şi „să raporteze periodic preşedintelui cu privire la performanţa şi eficienţa acestora în atingerea acestor standarde şi obiective”. De asemenea, Vought trebuie să revizuiască şi să facă modificări la bugetele agenţiilor „după cum este necesar şi adecvat, pentru a promova politicile şi priorităţile preşedintelui”.
„Pentru ca guvernul federal să fie cu adevărat responsabil în faţa poporului american, funcţionarii care deţin o mare putere executivă trebuie să fie supravegheaţi şi controlaţi de preşedintele ales de popor”, se afirmă în ordinul executiv.
Vought, aproape imediat după preluarea mandatului, a preluat titlul de director interimar al Biroului de protecţie financiară a consumatorilor, o altă agenţie independentă, oprind finanţarea ulterioară a agenţiei şi concediind în masă angajaţii acesteia.
Dar ordinul are implicaţii ample - şi potenţial imediate - pentru o serie de alte agenţii independente care nu au fost încă penetrate de administraţie. Şi, deşi nu se aplică politicii monetare a Rezervei Federale, se aplică altor responsabilităţi ale Fed, inclusiv supravegherea băncilor şi a altor instituţii financiare.
Agenţiile independente se află adesea în centrul atenţiei politice, fie pentru că iau măsuri care par să se alinieze sau să intre în conflict cu agenda unui preşedinte în exerciţiu. Printre acestea se numără eforturile SEC în timpul erei Biden de a forţa companiile să dezvăluie riscurile cu care se confruntă din cauza schimbărilor climatice, precum şi acţiunile mai recente ale FCC de a investiga companii precum CBS pentru presupusa părtinire împotriva lui Trump în timpul campaniei 2024.
Conform ordinului, agenţiile independente trebuie să numească persoane de legătură la Casa Albă şi „să se consulte în mod regulat şi să coordoneze politicile şi priorităţile” nu numai cu biroul lui Vought, ci şi cu Consiliul de politică internă şi Consiliul economic naţional al Casei Albe.
De asemenea, ordinul neutralizează avocaţii agenţiilor, afirmând că „niciun angajat al ramurii executive care acţionează în calitatea sa oficială nu poate avansa o interpretare a legii ca poziţie a Statelor Unite care contravine opiniei preşedintelui sau a procurorului general cu privire la o chestiune de drept”.
Trump a făcut intruziuni mai puţin dramatice în puterea agenţiilor independente în timpul primului său mandat, inclusiv prin presiuni asupra FTC şi FCC pentru a pedepsi reţelele de social media acuzate de cenzurarea conservatorilor - inclusiv pe el însuşi.
Într-un episod care a ţinut prima pagină a ziarelor, Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele de atunci al FTC, Joseph Simons, şi l-a împins să ia măsuri cu privire la acuzaţiile de cenzură. Simons le spusese legislatorilor că el considera chestiunea în afara jurisdicţiei agenţiei.
Trump i-a uimit, de asemenea, pe legislatori în acel an prin retragerea renumirii lui Michael O'Rielly, membru republican al FCC, care îşi exprimase scepticismul cu privire la utilizarea puterilor agenţiei sale de a penaliza platformele online pentru presupuse prejudecăţi ideologice.
„Mă cutremur să mă gândesc la o zi în care Doctrina echităţii ar putea fi reeditată pentru internet, în special la cererea ironică a aşa-numiţilor „apărători” ai libertăţii de exprimare”, a declarat O'Rielly într-un discurs rostit cu câteva zile înainte ca Trump să îl retragă.
Senatul, controlat de Partidul Republican, a confirmat rapid înlocuirea lui O'Rielly de către Trump, colegul său republican Nathan Simington.
În schimb, fostul preşedinte Barack Obama s-a confruntat cu plângeri din partea republicanilor atunci când a luat măsuri care păreau să estompeze graniţele dintre politica Casei Albe şi procesul decizional al agenţiilor. Printre acestea se numără înregistrarea de către Obama a unui mesaj video în 2014 pentru a-l îndemna pe preşedintele FCC să adopte reglementări ferme privind neutralitatea reţelei, precum şi o vizită la Casa Albă, în 2011, a preşedintelui FTC al lui Obama, în aceeaşi zi în care se aflau la faţa locului înalt funcţionari ai Google, companie care, la momentul respectiv, era subiectul unei anchete antitrust.
