Trump semnează o proclamaţie prin care se adaugă o taxă anuală de 100.000 USD pentru cererile de viză H-1B

Preşedintele Donald Trump a semnat vineri o proclamaţie care va impune o taxă anuală de viză de 100.000 de dolari pentru lucrătorii străini cu înaltă calificare şi a lansat o viză „gold card” de 1 milion de dolari gândită drept o cale de acces la cetăţenia americană pentru persoanele bogate, măsuri care se confruntă cu provocări juridice aproape certe, pe fondul criticilor generalizate că el ocoleşte Congresul, scrie AP.

Dacă aceste măsuri vor trece de controlul juridic, ele vor duce la creşteri uimitoare ale preţurilor. Taxa de viză pentru lucrătorii calificaţi ar sări de 215 dolari.

Taxa pentru vizele de investitor, care sunt comune în multe ţări europene, ar creşte de la 10.000 la 20.000 de dolari pe an.

Vizele H-1B, care necesită cel puţin o diplomă de licenţă, sunt destinate locurilor de muncă cu înaltă calificare pe care companiile de tehnologie le consideră dificil de ocupat. Criticii spun că programul este o sursă de lucrători străini care sunt adesea dispuşi să lucreze pentru doar 60.000 de dolari pe an, cu mult sub salariile de peste 100.000 de dolari plătite de obicei lucrătorilor din domeniul tehnologiei din SUA.

Vineri, Trump a insistat că industria tehnologică nu se va opune acestei măsuri. Secretarul comerţului Howard Lutnick a declarat că „toate marile companii” sunt de acord.

Reprezentanţii celor mai mari companii de tehnologie, inclusiv Amazon, Apple, Google şi Meta, nu au răspuns imediat la mesajele trimise vineri pentru a comenta această decizie. Microsoft a refuzat să comenteze.

Lutnick a spus că această schimbare va duce probabil la un număr mult mai mic de vize H-1B decât limita anuală de 85.000, deoarece „pur şi simplu nu mai este rentabil”.

„Dacă vrei să formezi oameni, îi vei forma pe americani”, a declarat Lutnick într-o conferinţă telefonică cu reporterii. „Dacă ai un inginer foarte sofisticat şi vrei să-l aduci... atunci poţi plăti 100.000 de dolari pe an pentru viza H-1B.”

Trump a anunţat, de asemenea, că va începe să vândă o viză „gold card” cu o cale către cetăţenia americană pentru 1 milion de dolari, după verificare. Pentru companii, va costa 2 milioane de dolari să sponsorizeze un angajat.

„Trump Platinum Card” va fi disponibilă pentru 5 milioane de dolari şi va permite străinilor să petreacă până la 270 de zile în SUA fără a fi supuşi impozitelor americane pe veniturile obţinute în afara SUA. Trump a anunţat în februarie un gold card de 5 milioane de dolari pentru a înlocui viza de investitor existentă — aceasta este acum cardul de platină.

Lutnick a spus că cardurile Gold şi Platinum vor înlocui vizele bazate pe angajare care oferă căi către cetăţenie, inclusiv pentru profesori, oameni de ştiinţă, artişti şi sportivi.

Criticii vizelor H-1B, care spun că acestea sunt folosite pentru a înlocui lucrătorii americani, au aplaudat această măsură. U.S. Tech Workers, un grup de advocacy, a numit-o „cea mai bună alternativă” la abolirea completă a vizelor.

Doug Rand, un înalt funcţionar al Serviciilor de Cetăţenie şi Imigrare ale SUA în timpul administraţiei Biden, a declarat că propunerea de majorare a taxelor este „ridicol de ilegală”.

„Aceasta nu este o politică reală — este un serviciu pentru fanii restricţionării imigraţiei”, a spus Rand. „Trump ajunge în titlurile ziarelor, provoacă panică şi nu-i pasă dacă această măsură va supravieţui primului contact cu instanţele.”

Lutnick a spus că taxele H-1B şi gold cardul ar putea fi introduse de preşedinte, dar cardul de platină are nevoie de aprobarea Congresului.

Istoric, vizele H-1B au fost distribuite prin loterie. Anul acesta, Amazon a fost de departe cel mai mare beneficiar de vize H-1B, cu peste 10.000 acordate, urmat de Tata Consultancy, Microsoft, Apple şi Google. Din punct de vedere geografic, California are cel mai mare număr de lucrători H-1B.

Criticii spun că locurile H-1B sunt adesea ocupate de posturi de nivel începător, mai degrabă decât de posturi de nivel superior cu cerinţe de competenţe unice. Şi, deşi programul nu ar trebui să submineze salariile din SUA sau să înlocuiască lucrătorii americani, criticii spun că firmele pot plăti mai puţin clasificând locurile de muncă la cele mai scăzute niveluri de competenţă, chiar dacă lucrătorii angajaţi au mai multă experienţă.

Ca urmare, multe companii americane consideră că este mai ieftin să externalizeze serviciile de asistenţă, programarea şi alte sarcini de bază către companii de consultanţă precum Wipro, Infosys, HCL Technologies şi Tata din India şi IBM şi Cognizant din SUA. Aceste companii de consultanţă angajează lucrători străini, adesea din India, şi îi contractează către angajatori americani care doresc să economisească bani.

Prima doamnă Melania Trump, fosta Melania Knauss, a obţinut o viză de lucru H-1B în octombrie 1996 pentru a lucra ca model. Ea s-a născut în Slovenia.

În 2024, ofertele la loterie pentru vize au scăzut cu aproape 40%, ceea ce, potrivit autorităţilor, s-a datorat succesului împotriva persoanelor care „exploatau sistemul” prin depunerea de cereri multiple, uneori dubioase, pentru a-şi creşte în mod nedrept şansele de a fi selectate.

Marile companii de tehnologie care utilizează vize H-1B au solicitat schimbări după ce creşterea masivă a cererilor a redus şansele angajaţilor şi potenţialilor angajaţi de a câştiga loteria aleatorie. Confruntându-se cu ceea ce a recunoscut că era probabil o fraudă şi un abuz, USCIS a declarat anul acesta că fiecare angajat are o singură şansă la loterie, indiferent dacă persoana respectivă are o singură ofertă de muncă sau 50.

Criticii au salutat schimbarea, dar au afirmat că sunt necesare mai multe măsuri. AFL-CIO a scris anul trecut că, deşi modificările aduse loteriei „au inclus unele măsuri în direcţia corectă”, acestea nu au fost suficiente pentru reformele necesare. Grupul sindical doreşte ca vizele să fie acordate companiilor care plătesc cele mai mari salarii, în loc să fie atribuite prin loterie aleatorie, o schimbare pe care Trump a urmărit-o în timpul primului său mandat la Casa Albă.