Trump respinge ideea negocierilor de pace cu Iranul şi ridică posibilitatea uciderii tuturor potenţialilor lideri
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este interesat de negocieri cu Iranul şi a ridicat posibilitatea ca războiul cu Iranul să se încheie doar atunci când Teheranul nu va mai avea o armată funcţională sau niciun lider rămas la putere.
Vorbind cu reporterii la bordul avionului Air Force One sâmbătă, Trump a spus că campania aeriană ar putea face negocierile irelevante dacă toţi potenţialii lideri ai Iranului sunt ucişi şi armata iraniană este distrusă.
„La un moment dat, cred că poate nu va mai rămâne nimeni care să spună «Ne predăm»”, a declarat Trump, citat de Reuters.
SCUZELE PREŞEDINTELUI IRANULUI PROVOACĂ AGITAŢIE
Israelul a declarat că a lansat noi lovituri în Iran duminică, iar un incendiu uriaş a cuprins o clădire de birouri guvernamentală din Kuweit lovită de drone, în timp ce războiul care a adus haos în Orientul Mijlociu şi a zguduit pieţele globale ale petrolului a intrat în a doua săptămână.
Trump a justificat atacul spunând că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă pentru Statele Unite, fără a furniza dovezi, şi că se apropia prea mult de capacitatea de a construi o armă nucleară.
SUA şi Israelul au discutat despre trimiterea unor forţe speciale în Iran pentru a securiza stocul său de uraniu puternic îmbogăţit într-o etapă ulterioară a războiului, a relatat Axios, citând patru persoane care au cunoştinţă despre discuţii. Casa Albă nu a comentat imediat informaţia.
Preşedintele Iranului şi-a cerut scuze statelor vecine pentru atacurile asupra instalaţiilor americane din acele ţări, într-o încercare de a calma furia din statele Golfului, dar a stârnit critici din partea liniei dure din interiorul ţării.
„Îmi cer personal scuze ţărilor vecine care au fost afectate de acţiunile Iranului”, a declarat preşedintele iranian Masoud Pezeşkian, îndemnându-le să nu se alăture atacurilor americano-israeliene asupra Iranului.
El a respins cererea lui Trump pentru capitularea necondiţionată a Republicii Islamice drept „un vis”, dar a spus că consiliul temporar de conducere a fost de acord să suspende atacurile asupra statelor vecine, cu excepţia cazului în care loviturile asupra Iranului ar proveni de pe teritoriul lor.
Comentariile lui Pezeşkian au provocat agitaţie politică în Iran, determinând biroul său să reitereze că armata iraniană va răspunde ferm la atacurile provenite de la baze americane.
Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, a declarat la televiziunea de stat că nu există nicio ruptură între oficialii iranieni în privinţa modului de gestionare a războiului.
Arabia Saudită a transmis Teheranului că atacurile iraniene continue asupra regatului şi asupra sectorului său energetic ar putea împinge Riadul să răspundă în acelaşi mod, au declarat pentru Reuters patru persoane familiarizate cu situaţia.
Guvernele Arabiei Saudite, Kuweitului şi Emiratelor Arabe Unite au raportat atacuri cu drone iraniene pe teritoriul lor sâmbătă şi duminică dimineaţa, cu diferite grade de pagube. Gărzile Revoluţionare ale Iranului au vizat de asemenea forţe americane la o bază din Bahrain, potrivit presei de stat iraniene.
În capitala Norvegiei, Oslo, Ambasada SUA a fost lovită de o explozie duminică dimineaţa devreme, provocând pagube minore, dar fără răniţi, a anunţat Poliţia norvegiană. Nu era imediat clar ce a provocat explozia sau cine a fost implicat.
Washingtonul a suspendat deocamdată un buletin federal de securitate care ar fi avertizat asupra unei ameninţări sporite pentru SUA în contextul conflictului cu Iranul, a declarat pentru Reuters un oficial din administraţia Trump. Totuşi, o evaluare recentă a serviciilor de informaţii americane avertizase că Iranul şi aliaţii săi „probabil” reprezintă o ameninţare de atacuri ţintite asupra Statelor Unite.
ISRAELUL AVERTIZEAZĂ LIBANUL SĂ ŢINĂ HEZBOLLAH SUB CONTROL
Explozii puternice au fost auzite în unele zone ale Teheranului, a relatat presa de stat, în timp ce Israelul a spus că a lovit situri de rachete şi centre de comandă iraniene.
Atacurile americano-israeliene au ucis cel puţin 1.332 de civili iranieni şi au rănit mii de oameni, potrivit ambasadorului Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani.
Forţele americane au fost probabil responsabile pentru un aparent atac asupra unei şcoli de fete din Iran care a ucis zeci de copii, au declarat oficiali americani. Însă Trump, fără a cita dovezi, le-a spus reporterilor sâmbătă că Iranul a fost responsabil.
„Credem că a fost făcut de Iran pentru că, după cum ştiţi, sunt foarte inexacţi cu muniţiile lor. Nu au nicio precizie. A fost făcut de Iran”, a spus Trump. Secretarul Apărării Pete Hegseth, aflat în spatele lui Trump la bordul Air Force One, a declarat că problema este încă în curs de investigare.
Atacurile iraniene au ucis 10 persoane în Israel. Cel puţin şase militari americani au fost ucişi. Rămăşiţele lor au ajuns sâmbătă la o bază aeriană din Delaware.
În Iran, agenţiile de presă locale, citând o sursă din Ministerul iranian al Petrolului, au declarat că depozitele sale de combustibil au fost lovite de atacuri în trei zone, inclusiv la Karaj, la vest de Teheran.
Teheranul a răspuns războiului americano-israelian împotriva Iranului lovind Israelul şi statele arabe din Golf care găzduiesc instalaţii militare americane. Israelul a lansat noi atacuri în Liban după ce miliţia Hezbollah, aliată Iranului, a tras peste frontieră.
Pe măsură ce conflictul se extinde, Israelul a avertizat Libanul că va plăti „un preţ foarte greu” dacă nu va ţine sub control militanţii Hezbollah aliaţi cu Iranul, în timp ce bombardează bastioanele grupării cu lovituri aeriene şi a lansat un raid aeropurtat mortal în est.
Sâmbătă dimineaţa, mai multe clădiri din suburbia sudică a Beirutului controlată de Hezbollah au fost reduse la moloz, praf şi cabluri încâlcite. Bilanţul morţilor în urma atacurilor Israelului asupra Libanului de luni a crescut la aproximativ 300.
Strategia aparentă a Iranului de a genera haos maxim a crescut costurile conflictului prin majorarea preţurilor la energie şi afectarea legăturilor globale de afaceri şi logistică.
Compania naţională de petrol din Kuweit a început sâmbătă să reducă producţia, adaugându-se reducerilor anterioare de petrol şi gaze din Irak şi Qatar. Preţurile petrolului au atins maxime ale ultimilor ani, conflictul închizând efectiv Strâmtoarea Ormuz.
