Trump, reacţie neaşteptată la adresa lui Putin, după un atac mortal al Rusiei asupra Kievului: Vladimir, OPREŞTE-TE!

Preşedintele Donald Trump a avut, joi, o reacţie neaşteptată la adresa lui Vladimir Putin, după ce Rusia a lansat un val mortal de atacuri asupra Kievului, capitala Ucrainei. Potrivit AP News, liderul de la Casa Albă i-a cerut lui Putin să se „OPREASCĂ!”

„Nu sunt mulţumit de loviturile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi vin într-un moment foarte nepotrivit. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5000 de soldaţi pe săptămână. Hai să încheiem ACORDUL DE PACE!”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social.

Rusia a lovit Kievul cu un baraj de rachete şi drone care a durat mai multe ore. Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi 90 rănite în cel mai mortal atac asupra oraşului din iulie anul trecut.

Frustrarea lui Trump creşte, deoarece efortul condus de SUA pentru a obţine un acord de pace între Ucraina şi Rusia nu a înregistrat progrese.

Miercuri, Trump l-a criticat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că prelungeşte „câmpul de luptă” refuzând să cedeze Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, ca parte a unui posibil acord. Rusia a anexat ilegal această zonă în 2014.

Prin afirmaţia că Putin a ales „un moment foarte prost” pentru atacul masiv, Trump a părut să sugereze că liderul rus nu-şi face niciun favor în vederea obţinerii cererii Kremlinului ca orice acord de pace să includă păstrarea controlului asupra Crimeei, precum şi asupra teritoriilor ucrainene din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, pe care Rusia le-a ocupat de la invazia din februarie 2022.

Mai târziu joi, Trump a adoptat un ton uşor mai optimist în ceea ce priveşte perspectivele de a ajunge în cele din urmă la un acord.

„Credem cu tărie că ambele părţi doresc pacea. Dar trebuie să ajungă la masa negocierilor. Aşteptăm de mult timp”, a spus preşedintele la începutul unui prânz cu prim-ministrul norvegian aflat în vizită, Jonas Gahr Støre.

Zelenski a repetat de multe ori că recunoaşterea teritoriului ocupat ca aparţinând Rusiei este o linie roşie pentru Ucraina. El a menţionat joi că Ucraina a acceptat o propunere de încetare a focului din partea SUA în urmă cu 44 de zile, ca prim pas spre o pace negociată, dar că atacurile Moscovei au continuat.

Critica lui Trump la adresa lui Putin este surprinzătoare, deoarece Trump a afirmat în repetate rânduri că Rusia, agresorul în acest conflict, este mai dispusă decât Ucraina să încheie un acord.

„Credeam că va fi mai uşor să tratez cu Zelenski. Până acum a fost mai greu, dar e în regulă. E bine”, le-a spus Trump reporterilor miercuri.

În interacţiunile sale cu Zelenski şi Putin, Trump s-a concentrat pe cine are avantajul. Putin are „cartea câştigătoare”, iar Zelenski nu, a spus Trump în mod repetat. În acelaşi timp, noua administraţie republicană a făcut paşi spre o linie mai cooperantă cu Putin, pe care Trump l-a admirat de mult timp.

Trump s-a întâlnit joi cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, tarifele impuse de SUA şi alte probleme de interes bilateral.

Norvegia, membră NATO şi susţinătoare fermă a Ucrainei, împarte o frontieră de aproximativ 200 de kilometri cu Rusia. Într-o postare pe reţelele sociale, Gahr Støre a declarat că va sublinia în cadrul discuţiilor că „menţinerea unui contact strâns între Norvegia şi SUA este crucială.”

„Trebuie să contribuim la o pace durabilă şi justă în Ucraina”, a adăugat premierul norvegian.

Între timp, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că Putin ar trebui „să înceteze cu minciunile” când afirmă că îşi doreşte „pace” în timp ce continuă să bombardeze Ucraina.

„Există un singur răspuns pe care îl aşteptăm: este preşedintele Putin de acord cu o încetare a focului necondiţionată?”, a spus Macron în timpul unei vizite în Madagascar. El a mai adăugat că „furia americanilor ar trebui să fie îndreptată spre o singură persoană: preşedintele Putin”.

Ministerul francez de Externe a reacţionat cu prudenţă la criticile lui Trump la adresa lui Zelenski în legătură cu poziţia acestuia privind Crimeea.

Potrivit unui oficial european familiarizat cu discuţiile, oficiali americani au prezentat săptămâna trecută la Paris o propunere care ar permite Rusiei să păstreze controlul asupra unor teritorii ucrainene ocupate ca parte a unui eventual acord. Propunerea a fost discutată din nou miercuri, în cadrul unor discuţii cu oficiali din SUA, Europa şi Ucraina.

„Principiul integrităţii teritoriale a Ucrainei nu este ceva negociabil. Aceasta a fost poziţia exprimată săptămâna trecută şi reafirmată ieri, la Londra, într-o reuniune de format similar”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Christophe Lemoine.

Întrebat dacă Franţa este de acord cu afirmaţiile lui Trump potrivit cărora poziţia Ucrainei ar prelungi războiul, Lemoine a răspuns că ucrainenii s-au arătat deschişi la negocieri, în timp ce Rusia continuă atacurile.

„Avem mai degrabă impresia că ruşii sunt cei care încetinesc discuţiile”, a menţionat el.

Casa Albă a anunţat marţi că trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, va merge săptămâna aceasta la Moscova pentru o nouă rundă de discuţii cu Putin despre război. Aceasta va fi a patra întâlnire dintre cei doi de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit joi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care are programate şi discuţii cu secretarul de stat Marco Rubio şi cu consilierul pe securitate naţională de la Casa Albă, Michael Waltz.

Liderii celor 32 de membri ai alianţei NATO urmează să se întâlnească în Olanda peste două luni. Trump a insistat ca aceştia să îşi crească semnificativ cheltuielile pentru apărare.

În 2023, al doilea an al invaziei ruse în Ucraina, membrii NATO au convenit că toate statele aliate ar trebui să aloce cel puţin 2% din PIB pentru bugetul militar. Potrivit raportului anual NATO publicat joi, 22 de state au atins acest obiectiv anul trecut, faţă de o estimare anterioară de 23.

„În 2025, trebuie să ne intensificăm considerabil eforturile pentru a ne asigura că NATO rămâne o sursă esenţială de avantaj militar pentru toate naţiunile noastre. Libertatea şi prosperitatea noastră continuă depind de acest lucru”, a scris Rutte.