Trump insistă că SUA are nevoie de Groenlanda "pentru securitatea naţională"

Preşedintele Donald Trump a insistat luni că Statele Unite au nevoie de teritoriul danez autonom Groenlanda „pentru securitatea naţională”, la o zi după ce a provocat furia Copenhagăi prin numirea unui trimis special pentru insulă.

„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea naţională, nu pentru minerale”, a declarat Trump reporterilor la reşedinţa sa de la Mar-a-Lago din Florida, potrivit DPA.

„Avem atât de multe situri pentru minerale, petrol şi alte resurse. Avem mai mult petrol decât orice altă ţară din lume”, a spus Trump.

„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea naţională. Şi dacă te uiţi la Groenlanda, priveşti de-a lungul coastei, ai nave ruseşti şi chinezeşti peste tot. Avem nevoie de ea pentru securitatea naţională. Trebuie să o avem”, a mai spus liderul american.

Danemarca a convocat mai devreme, luni, ambasadorul SUA pentru discuţii, după ce Trump a anunţat numirea guvernatorului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA pentru teritoriul danez autonom.

Ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat postului TV2 că numirea a fost complet neaşteptată şi a descris declaraţiile publice ale lui Landry drept „complet inacceptabile”.

Landry, republican ca şi Trump, afirmase într-o postare pe reţelele sociale că este „o onoare” să îl servească pe Trump în efortul de a face din „Groenlanda o parte a SUA”.

Trump a anunţat numirea lui Landry târziu duminică, spunând într-o postare pe platforma sa Truth Social că Landry înţelege „cât de esenţială este Groenlanda pentru securitatea noastră naţională.”

Landry va continua să fie guvernator al statului Louisiana.

De la revenirea la conducere în ianuarie, Trump a reluat o idee din primul său mandat de a prelua controlul asupra insulei — şi nu a exclus folosirea forţei. Danemarca şi Groenlanda resping aceste eforturi.

Preşedintele SUA a afirmat în repetate rânduri despre Groenlanda, care este în mare parte autonomă, dar parte a Regatului Danemarcei, că o consideră strategic importantă atât pentru apărare, cât şi ca sursă de resurse minerale.

Groenlanda – cea mai mare insulă din lume – este acoperită în proporţie de patru cincimi cu gheaţă şi are puţin sub 57.000 de locuitori.

Mass-media daneză a raportat recent că guvernul SUA caută să stabilească contacte directe cu guvernul groenlandez. Totuşi, în Danemarca este practicată politica potrivit căreia atât reprezentanţi danezi, cât şi groenlandezi să fie prezenţi la discuţiile privind probleme externe, de securitate sau de apărare care afectează insula.

Nu a fost clar imediat de ce Trump l-a numit pe Landry trimis special pentru insulă. Baton Rouge, capitala statului Louisiana, se află la aproximativ 4.600 de kilometri sud-vest de capitala arctică Nuuk.

Louisiana a făcut odată parte din Franţa şi a fost cumpărată de SUA în 1803 într-o tranzacţie de 15 miliarde de dolari care a oferit Uniunii o fâşie mare de la nord la sud, de la New Orleans pe Golful Mexic până în Wyoming şi Dakota de Nord. Astăzi, Achiziţia Louisiana include total sau parţial 15 state americane.

Predecesorii lui Trump au numit de obicei trimişi speciali în principal pentru negocieri dificile şi situaţii de criză. Relaţiile cu aliaţi, cum ar fi partenerul NATO Danemarca, sunt gestionate în mod tradiţional de ambasadorii SUA.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a adoptat luni un ton calm, afirmând că ştirile venite de la Washington „nu reprezintă un motiv de îngrijorare”.

Într-o postare pe Facebook, Nielsen a spus că numirea nu schimbă faptul că Groenlanda îşi controlează propriul destin.

„Suntem deschişi la cooperare cu alte ţări, inclusiv cu Statele Unite, dar cu respect şi pe baza valorilor şi aspiraţiilor noastre. Suntem uniţi şi nu vom fi niciodată distruşi”, a scris el.

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că UE rămâne în deplină solidaritate cu Danemarca şi poporul groenlandez.

„Securitatea arctică rămâne o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană, şi una în care căutăm să lucrăm cu aliaţi şi parteneri. Integritatea teritorială şi suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internaţional”, a scris Costa pe X.