Transparency Internaţional raportează un progres slab în lupta împotriva corupţiei
Organizaţia Transparency Internaţional a raportat miercuri, în sondajul său anual asupra corupţiei, că la nivel global s-au făcut puţine progrese în decursul acestui an în lupta împotriva corupţiei.
Conform Indicelui de Percepţie asupra Corupţiei pentru 2014, România, Grecia, Bulgaria şi Italia sunt cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, având un indice de 43 pe o scară de la 0 (însemnând ţară foarte coruptă) la 100 (ţară fără corupţie).
Ţara noastră înregistrează acelaşi indice ca în anul 2013, dar mai slab decât în 2012, când a avut un scor de 44. În acelaşi timp, Danemarca şi Noua Zeelandă, au marcat scoruri de 92 şi respectiv 91, fiind cele mai puţin corupte ţări.
De asemenea, peste două treimi din cele 175 de ţări şi teritorii incluse în sondaj au marcat sub 50 de puncte.
Coreea de Nord şi Somalia au ocupat ultimul loc cu doar 8 puncte.
Statele Unite au ocupat locul al 17-lea cu 74 de puncte, o mică îmbunătăţire faţă de anul trecut, situând SUA pe acelaşi nivel cu Irlanda, Hong Kong şi Barbados.
Rezultatele unei astfel de corupţii generalizate sunt tangibile, a declarat organizaţia din Berlin: şcoli slab echipate, medicamente false, alegeri fraudate.
Într-un exemplu citat de grup, premierul irakian Haider Abadi a divulgat recent că 50.000 de soldaţi fantomă se află pe statele de plată ale armatei. O astfel de corupţie galopantă a contribuit la eşecul unei forţe, construită cu ajutoare americane în valoare de 25 de miliarde USD, pentru a opri înaintarea şi ocuparea teritoriilor de către extremiştii Statului Islamic în acest an.
Indicele măsoară nivelurile percepute ale corupţiei în sectorul public, bazându-se pe sondaje şi evaluări colectate de la instituţii independente specializate în analize privind guvernarea şi climatul de afaceri.
La fel ca şi anul trecut, Uniunea Europeană şi statele europene vestice au obţinut cele mai bune rezultate, doar 16% marcând sub 50 de puncte, comparativ cu 95% în Europa de Est şi Asia Centrală şi 92% în Africa subsahariană.
Turcia a înregistrat cel mai mare declin, scăzând 5 puncte până la 45 datorită unei serii de acuzaţii senzaţionale de corupţie, incluzând înregistrări audio incriminantorii în care preşedintele Recep Tayip Erdogan părea să îi ordone fiului său Bilal să ascundă zeci de milioane de dolari lichizi ascunşi la o locuinţă a familiei.
Angola, China, Malawi şi Rwanda au scăzut de asemenea cu 4 puncte faţă de poziţiile lor de anul trecut.
Alunecarea dramatică în jos a Chinei – a căzut 20 de locuri până pe poziţia 36 – are loc în ciuda aşa zisei campanii a preşedintelui Xi Jinping de a înlătura oficialii corupţi. Criticii regimului susţin că, de fapt, campania urmăreşte doar eliminarea oponenţilor politici ai lui Xi şi nu o reducere reală a corupţiei.
Regiunea Asia-Pacific include unele dintre cele mai rapide creşteri economice din lume dar 18 din cele 28 de ţări incluse în Indice au marcat mai puţin de 40 de puncte în acest an. India, Filipine şi Tailanda au marcat 38 de puncte iar Indonezia doar 34.
Corupţia a fost o problemă şi pentru pieţele emergente, incluzând Brazilia (cu un scor de 43), unde oficialii sunt acuzaţi de transferul a miliarde de dolari din compania petrolieră de stat Petrobras în cuferele partidelor politice. Un alt stat aflat într-o situaţie similară este Mexicul (locul 35), unde dispariţia a 43 de studenţi a atras atenţia asupra infiltrării crimei organizate în guvernele locale şi forţele poliţieneşti.
“Corupţia extinsă în marile economii nu numai că afectează drepturile celor mai săraci, ci crează de asemenea probleme de guvernare şi instabilitate”, a declarat José Ugaz, preşedinte al Transparency Internaţional. “Economiile rapid crescătoare ale căror guverne refuză să fie transparente şi tolerează corupţia creează o cultură a impunităţii în care înfloreşte corupţia.”
În Ucraina, amestecul Rusiei şi corupţia necontrolată care a marcat conducerea ţării în timpul fostului preşedinte Viktor Ianukovici a dus la înlăturarea acestuia la începutul anului. De asemenea, armata slab echipată a ţării a trebuit să facă faţă invadării peninsulei Crimeea, care a fost anexată în cele din urmă de către Rusia.
“Este uşor de învinuit figuri corupte individuale, dar sistemul masiv de spălare a banilor folosit de Ianukovici nu putea să funcţioneze fără bănci şi intermediari vestici dispuşi să se implice – un lucru pe care UE a eşuat să îl abordeze”, a declarat Anne Koch, directorul regional al Transparency Internaţional pentru Europa şi Asia Centrală.
Coaliţia globală împotriva corupţiei conduce în prezent o campanie pentru demascarea corupţilor, solicitând Uniunii Europene, SUA şi ţărilor din G20 să urmeze modelul Danemarcei şi să creeze registre publice care ar clarifica cine controlează cu adevărat, sau este beneficiarul efectiv, al fiecărei companii.
