Tiraspolul a înregistrat un "proiect de lege" menit să sancţioneze jurnaliştii "stăini". Promo-LEX: "Acţiuni abuzive"

Jurnaliştii de la Chişinău care intenţionează să activeze în stânga Nistrului riscă să fie amendaţi pentru lipsa acreditărilor prealabile. Un „proiect de lege” în acest sens a fost înregistrat de aşa-zisul soviet suprem de la Tiraspol. Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, astfel de intenţii au la bază măsuri represive, subliniind că fac parte dintr-un „cadru mai larg de sancţiuni ilegale” îndreptate contra presei de pe malul drept.

Potrivit Promo-LEX, în data de 31 martie, aşa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede modificarea „codului contravenţional” cu scopul introducerii unor sancţiuni împotriva jurnaliştilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfăşoară activităţi jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă.

Iniţiativă ilegală a Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoane fizice şi între 300 şi 800 de lei pentru persoane cu funcţii de răspundere. Vor fi afectaţi atât jurnaliştii freelanceri, cât şi cei angajaţi în cadrul unor instituţii media, notează experţii Promo-LEX.

Regimul de la Tiraspol justifică această iniţiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” şi de a „preveni opiniile distructive” faţă de structurile transnistrene.

În nota explicativă aferentă „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliştii neacreditaţi ar urmări interese străine şi ar răspândi informaţii care subminează încrederea populaţiei în structurile transnistrene.

Această iniţiativă abuzivă nu face decât să confirme tendinţele regimului de suprimare a vocilor critice şi de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităţilor din teritoriu.

Deşi regimul de la Tiraspol condiţionează desfăşurarea activităţii jurnalistice de obţinere a unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”, a mai specificat Promo-LEX.

Printre jurnaliştii cărora li s-a refuzat acreditarea şi care au fost ulterior reţinuţi ilegal se numără Viorica Tătaru şi Andrei Captarenco, de la TV8, care au fost răpiţi în întemniţaţi în beciurile transnistrene timp de câteva ore în timp ce îşi îndeplineau munca în cadrul unui protest organizat de oamenii lui Krasnoselski.

În lipsa acesteia, jurnaliştii sunt constrânşi să intre „clandestin” în stânga Nistrului, expunându-se astfel la riscuri majore.

De asemenea, este important de subliniat că obţinerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea desfăşurării activităţilor jurnalistice fără restricţii. Un exemplu concludent este cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, în ciuda faptului că deţinea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare, care nu serveşte drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură şi control asupra presei independente.

Cel mai recent caz de interzicere a accesului în regiune datează din 4 martie 2025, când jurnalistului Evghenii Ceban, de la platforma МОСТ (POD, n.r.), i s-a refuzat intrarea, deşi nu intenţiona să se deplaseze în regiune în scop profesional.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancţiuni ilegale îndreptate împotriva jurnaliştilor de pe malul drept al Nistrului şi a corespondenţilor străini.

Conform aşa-numitului „cod contravenţional” din regiunea transnistreană, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnalişti – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi de până la 1.600 de lei moldoveneşti şi/sau plasarea în izolatoarele de detenţie provizorie aflate sub controlul aşa-numitului „minister al securităţii”, până la „expulzarea” forţată din regiune.

Raportul Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2024” semnalează, de asemenea, că platformele care reflectă sistematic realităţile din regiunea transnistreană şi analizează critic acţiunile liderilor structurilor transnistrene sunt catalogate drept „organizaţii necomerciale ostile” de către aşa-numitul „minister al securităţii” de la Tiraspol, la ordinul lui Valeri Ghebos, şef al aşa-numitului Minister al Securităţii de Stat al Transnistriei.

Locuitorii regiunii transnistrene care contribuie la realizarea materialelor jurnalistice pentru aceste redacţii sunt identificaţi şi informaţi că riscă să fie acuzaţi de „trădare de patrie”. Pedeapsa prevăzută pentru aşa-numita „trădare de patrie” este închisoare de la 12 la 20 de ani, au mai specificat experţii Promo-LEX în analiza lor.

Reamintim că, de la începutul anului, regimul de la Tiraspol a adoptat mai multe măsuri represive, care amplifică climatul de frică din regiune. De exemplu, la data de 23 ianuarie 2025, aşa-numitul „procuror general” al regiunii transnistrene, Anatoli Gureţki, a propus o iniţiativă ce prevede sancţionarea penală a persoanelor care vor colecta, stoca şi transmite date cu caracter personal sau informaţii „clasificate” către cetăţeni, organizaţii şi autorităţi străine. Ulterior, pe 4 martie 2025, aşa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat 6 „proiecte de lege” care urmăresc interzicerea „promovării unui mod de viaţă fără copii”.

În acest context, Asociaţia Promo-LEX face apel public către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, misiunile diplomatice, Misiunea OSCE în Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturilor Omului în Moldova, să întreprindă următoarele măsuri:

• să solicite, prin canalele de comunicare existente, încetarea imediată şi necondiţionată a tuturor iniţiativelor şi acţiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliştilor de pe malul drept al Nistrului şi a corespondenţilor străini, precum şi a locuitorilor regiunii care colaborează cu platforme media independente;
• să condiţioneze acordarea de ajutoare, beneficii şi finanţări destinate regiunii transnistrene de respectarea efectivă a drepturilor omului, inclusiv asigurarea dreptului la liberă circulaţie pentru jurnalişti;
• să consolideze eforturilor de intervenţie eficientă în cazurile de violare gravă a drepturilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, inclusiv prin crearea unei platforme pentru semnalarea şi documentarea abuzurilor comise de structurile transnistrene.