Zelenski renunţă la ambiţiile NATO pe măsură ce negocierile de pace încep la Berlin
Ucraina a renunţat la ambiţia de a adera la alianţa militară NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului, o soluţie de compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski înaintea discuţiilor cu reprezentanţii SUA la Berlin.
Această mişcare marchează o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru a adera la NATO ca măsură de protecţie împotriva atacurilor ruseşti şi care are această aspiraţie inclusă în constituţia sa.
De asemenea, aceasta îndeplineşte unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, deşi Kievul a rămas până acum ferm împotriva cedării teritoriului către Moscova.
Zelenski a declarat duminică, 14 decembrie, că garanţiile de securitate din partea SUA, a partenerilor europeni şi a altor parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.
„Încă de la început, dorinţa Ucrainei a fost să adere la NATO; acestea sunt garanţii reale de securitate.
Unii parteneri din SUA şi Europa nu au susţinut această direcţie”, a spus el în răspunsul la întrebările reporterilor într-o discuţie pe WhatsApp.
„Astfel, astăzi, garanţiile bilaterale de securitate între Ucraina şi SUA, garanţiile similare articolului 5 din partea SUA şi garanţiile de securitate din partea colegilor europeni, precum şi a altor ţări, Canada, Japonia, reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a menţionat Zelenski.
„Şi este deja un compromis din partea noastră”, a spus el, adăugând că garanţiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Zelenski a cerut anterior o pace „demnă” şi garanţii că Rusia nu va ataca din nou Ucraina, în timp ce se pregătea să se întâlnească cu trimişii SUA şi aliaţii europeni la Berlin pentru a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump de a semna un acord de pace care iniţial susţinea cererile Moscovei, Zelenski a acuzat Rusia că prelungeşte războiul prin bombardamente mortale asupra oraşelor şi asupra reţelelor de energie electrică şi apă din Ucraina.
Deşi componenţa exactă a întâlnirilor de duminică şi luni nu a fost făcută publică, un oficial american a declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, şi ginerele său, Jared Kushner, se deplasau în Germania pentru discuţii cu ucraineni şi europeni.
Alegerea de a-l trimite pe Witkoff, care a condus negocierile cu Ucraina şi Rusia privind o propunere de pace a SUA, pare a fi un semnal că Washingtonul vede o şansă de progres la aproape patru ani după invazia rusă din 2022.
Zelenski a declarat că Ucraina, europenii şi SUA analizează un plan în 20 de puncte şi că, la finalul acestuia, va urma un armistiţiu. El a afirmat că Kievul nu poartă discuţii directe cu Rusia.
Zelenski a declarat că un armistiţiu de-a lungul liniilor actuale de front ar fi o opţiune echitabilă. Rusia a cerut Kievului să-şi retragă trupele din părţile regiunilor Doneţk şi Luhansk din estul ţării, care încă sunt controlate de Ucraina.
„Ucraina are nevoie de pace în condiţii demne, iar noi suntem gata să colaborăm cât mai constructiv posibil. Zilele următoare vor fi pline de diplomaţie. Este extrem de important ca aceasta să dea rezultate”, a declarat Zelenski mai devreme pe X.
Cancelarul german Friedrich Merz îi găzduieşte pe Zelenski şi pe liderii europeni la un summit în capitala Germaniei luni, cel mai recent dintr-o serie de manifestări publice de sprijin pentru liderul ucrainean din partea aliaţilor din întreaga Europa.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA, care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, cereau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţia de a adera la NATO şi să accepte limitarea forţelor sale armate.
Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a primit pe Witkoff şi Kushner la o întâlnire la începutul lunii decembrie, pe care Kremlinul a lăudat-o ca fiind „constructivă”, deşi nu s-au înregistrat progrese majore.
Zelenski a declarat că sute de mii de oameni erau încă fără energie electrică după atacurile ruse asupra reţelelor de energie, încălzire şi alimentare cu apă din întreaga Ucraina, postând imagini cu clădiri în flăcări şi distruse.
„Rusia prelungeşte războiul şi încearcă să provoace cât mai mult rău posibil poporului nostru”, a spus el.
„În total, ruşii au lansat peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate şi 46 de rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei în această săptămână”, a adăugat el.
