Tehnologia ne face mai inteligenţi? La sfârşitul anilor ‘80 eram mai reactivi

(INDRANIL MUKHERJEE / AFP / Getty Images)
Mioara Stoica
29.05.2013

Astăzi avem totul la îndemână: facem doar „clic” pentru a accesa întreaga cunoaştere umană, într-o clipă aprindem lumina într-o cameră, este mai uşor de studiat, dar suntem mai inteligenţi? Surprinzător, răspunsul ar putea fi negativ. Un nou studiu sugerează că inteligenta umană este în declin. De fapt, se arată că occidentalii au pierdut paisprezece puncte din totalul lor de I. Q. decât în epoca victoriană. Cum se explică exact acest declin? Dr. Jan te Nijenhuis, unul dintre autorii studiului publicat miercuri în revista „Intelligence”, punctează faptul că femeile cu inteligenţă mare tind să aibă mai puţini copii decât cele mai puţin strălucitoare. Asociere negativă, cea dintre I. Q. şi fertilitate, dar care în mod repetat, a fost demonstrată în cercetările realizate în secolul trecut. Dar aceasta nu este prima şi singura dovadă de o posibilă reducere a inteligenţei umane.

"Reducerea a început atunci când selecţia genetică a scăzut", spune Gerald Crabtree, un profesor de la Universitatea Stanford, într-un mesaj e-mail trimis postului de radio Huffinghton. "Cred că acest lucru s-a întâmplat atunci când strămoşii noştri au început să trăiască într-o societate extrem de populată şi au avut acces constant la hrană. Ambele sunt rezultatul descoperirii agriculturii, care a avut loc între 5.000 şi 12.000 de ani în urmă ".

Cercetătorii au analizat rezultatele a 14 studii asupra inteligenţei umane desfăşurate între 1884 şi 2004. Fiecare "cobai" este supus unui stimul vizual. Timpii de reacţie reflectă viteza proceselor mentale ale unui individ şi sunt considerate un indicator de inteligenţă. În secolul al XIX-lea, timpul de reacţie vizual a fost de 194 milisecunde. În 2004 a crescut la 275 de milisecunde. Şi chiar dacă echipamentul folosit în secolul al XIX-lea era mai puţin sofisticat decât cel folosit în prezent, datele pot echivala.

Alte studii au sugerat o creştere aparentă a I. Q. de la începutul anilor '40. Fenomenul este cunoscut ca efectul Flynn. Dar Dr. Nijenhuis a sugerat că efectul Flynn reflectă influenţa factorilor de mediu şi social - cum ar fi o mai bună educaţie, sănătate şi nutriţie - şi poate masca declinul genetic adevărat de inteligenţă, în lumea occidentală.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor