Summitul din Bruxelles axat pe climat, sancţiunile împotriva Rusiei, disputa turco-cipriotă şi principalelor poziţii de conducere în UE

Liderii europeni s-au întâlnit, joi, la Bruxelles la un summit de două zile pentru a discuta despre securitatea globală, schimbarea climatului şi alte probleme majore. Cea de-a doua parte a summitului are loc vineri.

În prima zi a summitului, liderii UE au votat pentru prelungirea pe o perioadă de şase luni a sancţiunilor aplicate Rusiei, întrucât acestea urmează să expire în 31 iulie. Sancţiunile au fost aplicate după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014 şi a decis, o lună mai târziu, să susţină separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, ce sunt implicaţi într-un conflict cu trupele guvernamentale ucrainene în care au murit până acum aproximativ 13.000 de persoane. Potrivit Raportorului Special al ONU Idriss Jazairy, care a discutat despre impactul negativ al măsurilor coercitive unilaterale, UE a suferit mai mult de pe urma sancţiunilor aplicate împotriva Moscovei, întrucât Rusia a reuşit să atenueze efectele economice negative prin amplificarea producţiei sale interne.

“Sancţiunile împotriva Rusiei au fost prelungite, în unanimutate, încă şase luni din cauza neimplementării Acordurilor [de pace] de la Minsk”, a susţinut Preben Aamann, purtător de cuvânt al UE, într-un mesaj postat joi pe Twitter.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a susţinut că majoritatea statelor membre UE s-au angajat să ţină seama de neutralitatea carbonului până în anul 2050.

În concluziile din prima zi a summitului, Consiliul a notat importanţa îmbunătăţirii mediului din oraşe.

Pe lângă strategia de acţiune pe termen lung privind climatul, Uniunea Europeană a adoptat pachete de măsuri obligatorii pentru anul 2020 şi 2030. Ele includ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea eficienţei energetice şi trecerea la surse de energie regenerabile.

Consiliul European a susţinut că, în cadrul summitului, Bruxelles-ul va încerca să combată măsurile comerciale extrateritoriale neetice şi depune eforturi pentru a asigura o concurenţă loială.

“Într-o lume în care normele şi standardele comune sunt tot mai contestate, va fi vital să promovăm un mediu concurenţial echitabil, inclusiv în domeniul comerţului. Acest lucru înseamnă să asigurăm o concurenţă loială în cadrul UE şi la nivel mondial, promovarea accesului pe piaţă, combaterea practicilor şi a măsurilor extrateritoriale neloiale şi a riscurilor de securitate provenite de la ţări din afara blocului, precum şi asigurarea securiăţii liniilor noastre strategice de aprovizionare”, a susţinut Consiliul la finalul întâlnirii de joi.

Uniunea Europeană a declarat în repetate rânduri că nu recunoaşte aplicarea extrateritorială a legilor adoptate de ţări din afara blocului. Acest lucru, în special, are legătură cu opoziţia blocului faţă de retragerea SUA din acordul nuclear iranian şi reimpunerea ulterioară de sancţiuni americane. De asemenea, Washingtonul a cerut companiilor din jurul lumii să renunţe la parteneriatele lor cu Teheranul.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat vineri că activităţile Turciei în largul coastei Ciprului sunt inacceptabile şi Comisia va lua măsuri ce “nu vor fi uşoare” pentru a răspunde la acest conflict.

Ciprul, cu suportul Uniunii Europene, a protestat împotriva activităţilor de foraj ale Turciei în largul coastei cipriote, unde au fost descoperite câmpuri de gaze. Ankara, în schimb, şi-a revendicat dreptul asupra resurselor naturale din zonă.

“Suntem pe deplin solidari cu Cipru. Ceea ce face Turcia în apele teritoriale ale Ciprului este complet inacceptabil. Comisia [Europeană] a fost însărcinată să propună măsuri care să fie aplicate cât mai curând posibil în cazul acestui conflict şi vom face acest lucru. Şi acestea nu vor fi măsuri uşoare”, a declarat Juncker reporterilor la o conferinţă de presă axată pe rezultatele primei zile a summitului de la Bruxelles.

De asemenea, Donald Tusk şi liderii de stat şi guvern din UE nu au fost de acord în ceea ce priveşte candidaturile pentru poziţiile cheie din cadrul conducerii blocului, susţinând că un summit special dedicat acestei probleme va avea loc în 30 iunie.

“Nu a existat o majoritate pentru niciun candidat. [...] [Consiliul] se va întâlni din nou în 30 iunie”, a precizat Tusk.

Principalele posturi care trebuie stabilite sunt cel de preşedinte al Comisiei Europene, în prezent deţinut de Juncker, şi cel de preşedinte al Consiliului European, ocupat în prezent de Tusk.

La o lună după alegerile parlamentare europene, blocul aparent s-a blocat între diverse grupuri parlamentare. Situaţia este agravată de faptul că cei doi aliaţi, Germania şi Franţa, par să aiubă opinii diferite în ceea ce priveşte candidatul care îl va înlocui pe Juncker.

În plus, Consiliul European a precizat că îşi va extinde investiţiile în apărare şi va continua să coopereze cu partenerii din NATO.

“UE trebuie de asemenea să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate şi apărare, în special prin amplificarea investiţiilor în apărare, prin îmbunătăţirea capabilităţii de dezvoltare şi a nivelului de disponibilitate operaţională”, potrivit unei declaraţii publicate după întâlnire.

“[Uniunea Europeană] va coopera strâns cu NATO, respectând în întregime principiile stabilite în Tratate şi de către Consiliul European, inclusiv principiile incluziunii, al reciprocităţii şi al autonomiei decizionale a UE”, a adăugat declaraţia.

Blocul european a promis că îşi va mări resursele pentru a proteja membri în faţa atacurilor cibernetice şi a ştirilor false (fake news).

“Trebuie să ne protejăm societăţile de activităţile cibernetice ostile, de ameninţările hibrid şi dezinformarea ce provine de la unii actori statali şi non-statali ostili. Abordarea unor astfel de ameninţări necesită o cooperare suplimentară, o coordonare mai amplă, mai multe resurse şi mai multe capacităţi tehnologice”, se precizează în declaraţia.