SUA vor staţiona tancuri "Iron Horse" pe linia de front baltică a NATO

Trupe şi tancuri americane vor fi dispuse de-a lungul a trei state baltice şi în Polonia în următoarele două săptămâni, într-o misiune ce urmăreşte să trimită un semnal clar cu privire la măsurile pe care NATO le poate lua în privinţa Moscovei.

Unitatea de cavalerie blindată „Iron Horse”, formată din aproximativ 700 de soldaţi, aproximativ 20 de tancuri de luptă M1A1 Abrams şi vehicule blindate de luptă Bradley şi Stryker, este una dintre cele mai formidabile forţe ale armatei americane ce va fi trimisă pe fostul pământ sovietic. Câteva dintre bazele şi zonele de pregătire ce vor fi utilizate de Iron Horse au fost construite pentru vechea Armată Roşie Sovietică.

Scopul este acela de a convinge Kremlinul că, spre deosebire de ceea ce se întâmplă într-o Ucraină ce nu face parte din NATO, orice interferenţă rusească în Lituania, Letonia sau Estonia va plasa Rusia în stare de război cu alianţa vestică.

Cele trei ţări baltice au făcut parte din Uniunea Sovietică şi analiştii spun că Moscova ar dori să îşi recapete influenţa asupra lor, în special în zonele etnice ruseşti.

Iron Horse va înlocui un număr similar de paraşutişti americani uşor înarmaţi ce au fost trimişi fără pregătiri suplimentare după ce Rusia a ocupat regiunea ucraineană Crimeea în luna martie.

Anexarea a fost urmată la scurt timp de izbucnirea unui război separatist în estul Ucrainei. În luna august NATO a acuzat Rusia că a trimis arme şi soldaţi pentru a susţine rebelii pro-ruşi, lucru negat puternic de Kremlin.

Un nou Război Rece?

În cadrul unui Summit din Wales, în luna septembrie, NATO a promis că va menţine un nivel ridicat de manevre militare în estul Europei, ţinând cont de cea mai gravă criză Est-Vest de la Războiul Rece până în prezent.

Totuşi, majoritatea experţilor consideră că un conflict armat deschis este de neînchipuit. Mai degrabă, spun ei, Rusia ar putea să aleagă să destabilizeze zona Baltică prin generarea unei opoziţii în rândul etnicilor ruşi de acolo şi, eventual, prin trimiterea unor forţe speciale sub acoperire.

Statele NATO discută modul în care ar trebui să reacţioneze la astfel de tactici de război ambigue aplicate asupra statelor membre iar analiştii militari susţin că descurajarea Rusiei presupune demonstrarea unei abilităţi şi voinţe de a lupta cu ea.

În prezent, nu se pune problema unei staţionări permanente a unităţilor americane şi aliate în zona Baltică, parţial datorită unor temeri că se va încălca un acord semnat în 1997 între Rusia şi NATO. Dar, oficialii americani şi NATO spun că se vorbeşte despre o prezenţă persistentă rotativă, cu unităţi venind şi plecând, înlocuindu-se în mod constant.

„Vom avea forţele potrivite şi echipamentul potrivit la locul şi la momentul potrivit”, a spus săptămâna trecută generalul danez Knud Bartels, preşedinte ale comitetului militar al NATO.

Tensiunile militare dintre Rusia şi statele NATO învecinate au crescut în ultimul deceniu, fiind intensificate de criza ucraineană. Anul trecut, aproximativ 6.000 de soldaţi au luat parte la exerciţiul „Steadfast Jazz” al NATO în Polonia şi zona Baltică. Steadfast Jazz-ul a fost urmat de un exerciţiu rusesc major la graniţa cu Belarus.

Crescându-şi cheltuielile militare cu aproximativ 30% începând cu 2008, Rusia şi-a intensificat în mod considerabil propria amprentă şi activitate militară.

Anul trecut, Rusia a redeschis o bază aeriană din era Războiului Rece la graniţa sa cu Letonia şi o altă bază în Belarus, fiind găzduite câteva zeci de elicoptere de atac şi avioane de vânătoare Şu-27.

Conform unui raport publicat în acest an de către un think tank estonian, Centrul Internaţional pentru Studii de Apărare (CISA), majoritatea unităţile militare ruseşti din regiune au primit de asemenea blindate noi.

De asemenea, Rusia are câteva sute de tancuri de luptă în regiune, conform analiştilor vestici şi ruşi. Iar Flota Baltică rusească şi-a adăugat în arsenal câteva nave de luptă noi şi şi-a upgradat navele din timpul Războiului Rece, echipându-le chiar şi cu rachete noi.

Poate cel mai important, în ultimii patru ani Rusia a desfăşurat rachete balistice Iskander şi şi-a upgradat rachete anti-aeriene S-400, inclusiv în enclava sa Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

Acele rachete, spune CISA, vor permite Rusiei să lovească aproape fără niciun avertisment Polonia şi Finlanda şi fiindu-i mult mai uşor să îşi apere propriile baze de atacuri aeriene. Spre deosebire de avioanele cu reacţie sau rachetele de croazieră, rachetele Iskander pot evita o mare parte sistemele de apărare ale NATO.

Totuşi, Moscova susţine că plasarea lor în anumite puncte este o reacţie directă la instalarea de către SUA în estul Europei a unor baterii de apărare antirachetă.

Statele baltice spun că, de asemenea, avioanele militare ruseşti şi-au intensificat în acest an numărul de zboruri agresive în apropierea spaţiului lor.

Pe moment, însă, nu există planuri ca soldaţii şi tancurile Iron Horse să fie trimise la graniţa cu Rusia.