SUA şi UE ameninţă Georgia cu "consecinţe" în contextul afirmaţiilor privind fraudarea alegerilor

Departamentul de Stat al SUA şi Uniunea Europeană cer Tbilisi să abroge legislaţia „antidemocratică” şi, respectiv, să investigheze „neregulile ” electorale, după ce Partidul Visul Georgian a câştigat alegerile parlamentare din acest weekend, potrivit Libertarian Institute.

Liderii georgieni, inclusiv prim-ministrul Irakli Kobakhidze şi preşedintele Salome Zourabicivili, sunt în dezacord, Zourabicivili acuzând partidul lui Kobakhidze că a câştigat alegerile printr-o „fraudă totală”.

Conform numărătorii oficiale, Visul Georgian a obţinut 54% din voturi, mai multe partide de opoziţie obţinând între 3-11%. Visul Georgian va forma următorul guvern al ţării, deoarece deţine acum cel puţin 90 din cele 150 de locuri ale parlamentului naţional. Cu toate acestea, patru partide de opoziţie favorabile integrării în UE refuză să participe la noua legislatură, considerând alegerile furate şi acuzând partidul de guvernământ că împinge Georgia într-o direcţie pro-rusă. Preşedintele Zourabicivili a cerut georgienilor să iasă în stradă şi să protesteze împotriva fraudării alegerilor şi a promis că nu va recunoaşte rezultatele acestora.

Luni seară, zeci de mii de georgieni au protestat timp de mai multe ore în faţa parlamentului; se pare că demonstraţiile s-au încheiat fără planuri de acţiuni suplimentare, dar s-au dispersat paşnic. Guvernul georgian şi comisia electorală au calificat alegerile drept libere şi corecte.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a ameninţat Georgia cu „consecinţe” înainte de a-şi adăuga cererile. Miller a caracterizat alegerile ca având loc într-un „mediu modelat de politicile partidului de guvernământ, inclusiv utilizarea abuzivă a resurselor publice, cumpărarea de voturi şi intimidarea alegătorilor”.

El a precizat că drumul pe care Georgia îl urmează nu este de bun augur pentru viitorul său pe orbita Americii: „Încurajăm oficialii care guvernează Georgia să ia în considerare relaţia pe care o doresc cu comunitatea euro-atlantică, mai degrabă decât să consolideze politicile care sunt lăudate de autoritarişti”.

În cele din urmă, Miller, vorbind în numele unui guvern care s-a amestecat pe scară largă în alegerile georgiene, inclusiv prin organizarea unei lovituri de stat în timpul Revoluţiei trandafirilor din 2003, a avertizat: „Nu excludem alte consecinţe dacă direcţia guvernului georgian nu se schimbă”.

El a insistat apoi ca Tbilisi să înceapă „retragerea şi abrogarea legislaţiei antidemocratice”.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a lăudat participarea alegătorilor din Georgia, prezenţa substanţială a observatorilor cetăţeni şi de partid, precum şi diversitatea opţiunilor de vot în timpul alegerilor. Observatorii OSCE „au constatat că este adecvat cadrul juridic pentru organizarea de alegeri democratice”. Deşi au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a exploatat un „teren de joc deja inegal ” şi au susţinut că au existat cazuri de intimidare, coerciţie şi presiuni exercitate asupra alegătorilor, inclusiv asupra angajaţilor din sectorul public.

Şeful Consiliului UE, Charles Michel, a făcut apel la autorităţile competente din Georgia să „investigheze şi să soluţioneze rapid, transparent şi independent neregulile electorale şi acuzaţiile în acest sens”.

„Aceste presupuse nereguli trebuie clarificate şi abordate cu seriozitate”, a adăugat el.

Guvernele occidentale condamnă „legea privind transparenţa influenţei străine” din Georgia, care impune agenţiilor să se înregistreze ca „agenţi de influenţă străină” dacă îşi desfăşoară activitatea în Georgia şi sursele străine reprezintă peste 20 % din finanţarea lor.

Purtătorul de cuvânt al parlamentului georgian a promulgat legea după ce aceasta a fost respinsă prin veto de preşedintele Zourabicivili la începutul acestui an. Legea funcţionează similar cu Legea privind înregistrarea agenţilor străini din SUA.

Luna trecută, un înalt oficial american a declarat pentru Voice of America, media finanţată de statul american, că Washingtonul pregăteşte sancţiuni împotriva fostului prim-ministru georgian Bidzina Ivanişvili, influentul fondator al partidului Visul Georgian, din cauza opoziţiei sale faţă de aderarea Tbilisi la NATO şi UE.

O analiză realizată de Ian Proud şi publicată de Responsible Statecraft susţine că victoria partidului de guvernământ poate fi explicată nu prin fraudarea alegerilor, ci ca un răspuns popular la diverse crize economice şi de imigraţie.

Proud remarcă relaţiile comerciale inegale pe care ţara caucaziană le menţine cu UE de la semnarea Acordului de liber schimb aprofundat şi cuprinzător al UE, în urmă cu zece ani. Statele UE beneficiază de exporturi puternice în Georgia, dar cumpără de patru ori mai puţine importuri georgiene. Balanţa comercială este mai echilibrată cu statele eurasiatice, deşi şi acestea exportă de 1,8 ori mai mult decât importă.

În acelaşi timp, războiul prin mandatari cu Moscova din Ucraina, condus de Washington, este finanţat şi susţinut de UE. Războiul a provocat o criză a imigraţiei în Georgia, aproape 90.000 de persoane emigrând din Rusia, Bielorusia şi Ucraina între 2022 şi 2023. Acest lucru a condus la o rată a şomajului în creştere de peste 26 %, în timp ce preţurile locuinţelor au crescut cu 35 %, iar preţurile chiriilor au crescut cu până la 50 %.

În 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, Bruxelles-ul a anunţat că atât Tbilisi, cât şi Kievul se vor alătura într-o zi blocului militar condus de Washington, care a fost împotmolit în războaie dezastruoase în Balcani, Africa de Nord şi Asia Centrală. Admiterea ambelor state în alianţă este văzută la Kremlin ca o ameninţare majoră la adresa securităţii naţionale şi a provocat invazia Rusiei atât în Georgia acum şaisprezece ani, cât şi acum în Ucraina.

După cum a detaliat Scott Horton, directorul Institutului Libertarian, fostul preşedinte Mikheil Saakaşvili, în prezent încarcerat, învingător al Revoluţiei Trandafirilor susţinută de SUA, „a fost stimulat să îşi asume riscuri mai mari datorită Declaraţiei de la Bucureşti privind intenţia Americii de a le aduce în alianţa NATO cu doar patru luni înainte, a sprijinului militar american şi a asigurărilor vagi de securitate pe care guvernul Bush le-a oferit guvernului său în acea primăvară.

Saakaşvili a lansat un atac asupra provinciei separatiste Osetia de Sud din sudul Munţilor Caucaz, care se bucura pe atunci de autonomie deplină şi de protecţia forţelor ruse de menţinere a păcii, în temeiul unui acord intermediat de Uniunea Europeană... Ruşii, care au suferit pierderi în atacul iniţial, au ripostat rapid, distrugând forţele invadatoare ale Georgiei şi asigurând independenţa Osetiei de Sud faţă de dominaţia georgiană”.

Administraţia lui Barack Obama a orchestrat o lovitură de stat şi a răsturnat guvernul de la Kiev în timpul Revoluţiei Maidan din 2014. Ulterior, în timpul administraţiei lui Donald Trump, Casa Albă a înarmat armata ucraineană, inclusiv Garda Naţională. În acelaşi timp, Kievul a consolidat legăturile cu forţele de operaţiuni speciale ale SUA şi cu CIA în timp ce ducea un război împotriva separatiştilor etnici ruşi din regiunea Donbas.

Sub conducerea actualei Case Albe, pe măsură ce tensiunile au crescut cu privire la Donbas, fostul stat URSS a devenit membru NATO de facto, Washingtonul evitând diplomaţia cu Kremlinul, refuzând să discute retragerea invitaţiei Ucrainei de a deveni membră a alianţei, ceea ce a culminat cu invazia Rusiei din 2022.