SUA îndeamnă aliaţii să evite Havana la ONU. Acuză Cuba că trimite luptători să sprijine invazia rusă în Ucraina
Administraţia preşedintelui Donald Trump mobilizează diplomaţi americani pentru a face lobby împotriva unei rezoluţii a ONU care cere Washingtonului să ridice embargoul impus Cubei de zeci de ani, parţial prin prezentarea detaliilor privind sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei din Ucraina, potrivit unui cablu intern al Departamentului de Stat văzut de Reuters.
Ca parte a campaniei administraţiei, diplomaţii americani le vor spune ţărilor că guvernul cubanez sprijină activ invazia Rusiei în Ucraina, cu până la 5.000 de cubanezi care luptă alături de forţele Moscovei.
Cablograma, datată 2 octombrie şi clasificată ca neconfidenţială, a fost trimisă către zeci de misiuni americane, instruind diplomaţii să îi îndemne pe reprezentanţii guvernelor să se opună rezoluţiei neobligatorii, care este adoptată în Adunarea Generală a ONU cu o largă majoritate în fiecare an, din 1992 încoace.
Oficialii Misiunii Permanente a Cubei la Naţiunile Unite nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii pentru această poveste.
Anul trecut, Adunarea Generală a adoptat rezoluţia cu 187 de voturi „pentru”. Statele Unite şi Israelul au fost singurele ţări care au votat împotrivă, în timp ce Moldova s-a abţinut.
De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, Trump a înăsprit sancţiunile, readucând Cuba pe lista americană a statelor care sponsorizează terorismul, înăsprind restricţiile financiare şi de călătorie şi sancţionând cetăţeni ai altor ţări care găzduiesc medici cubanezi.
Trump şi-a înăsprit recent şi poziţia faţă de Moscova, ameninţând cu sancţiuni financiare cumpărătorii de petrol rusesc şi permiţând agenţiilor americane de informaţii să împărtăşească informaţii cu Ucraina pentru a sprijini atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia.
Cablograma menţiona că rezoluţia ONU „în mod eronat” dă vina pe Statele Unite pentru problemele Cubei, care, se arată, sunt cauzate de „propria corupţie şi incompetenţă” a guvernului comunist de la Havana.
De asemenea, se preciza că obiectivul acestui demers este de a demonstra opoziţia administraţiei, reducând semnificativ numărul de voturi „pentru”.
Voturile „împotrivă” sunt preferate, dar abţinerile sau absenţele/neparticiparea la vot sunt, de asemenea, utile”, se spunea în cablogramă, adăugând că Washingtonul are nevoie de „aliaţi şi parteneri cu viziuni similare” în acest efort.
Statele Unite au impus zeci de noi sancţiuni insulei caraibiene conduse de comunişti de la instituirea embargoului comercial, după revoluţia lui Fidel Castro din 1959.
Votul din cadrul ONU poate avea greutate politică, însă doar Congresul SUA poate ridica embargoul din epoca Războiului Rece.
Guvernul cubanez dă vina pe sancţiunile americane pentru criza severă în care este cufundată ţara, cea mai gravă recesiune economică din ultimele decenii, caracterizată prin lipsa bunurilor de bază, prăbuşirea infrastructurii şi o inflaţie galopantă.
Departamentul de Stat a declarat că Cuba foloseşte rezoluţia anuală a ONU ca mecanism de victimizare şi că nu merită sprijinul aliaţilor democratici ai Americii.
„Administraţia Trump nu va rămâne pe margine şi nu va sprijini un regim ilegitim care subminează interesele noastre de securitate naţională în regiune”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-un comentariu trimis prin e-mail sâmbătă.
Mercenari cubanezi în Ucraina
De mai mulţi ani, tacticile SUA pentru a slăbi sprijinul faţă de rezoluţia neobligatorie a ONU s-au concentrat pe legalitatea embargoului, pe modul în care SUA a oferit excepţii pentru alimente şi medicamente şi pe evidenţierea situaţiei drepturilor omului din Cuba, se arăta în cablogramă.
Toate aceste abordări au eşuat în a influenţa votul, se adăuga în document. Cablograma includea aproape douăzeci de puncte de discuţie, multe dintre ele acuzând Cuba că îşi iroseşte resursele limitate, că refuză poporului său drepturi fundamentale şi că reprezintă o ameninţare la adresa păcii internaţionale.
Unul dintre punctele de discuţie afirmă că Cuba şi preşedintele ei, Miguel Diaz-Canel, sprijină activ războiul Rusiei din Ucraina.
„După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contributor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu un număr estimat între 1.000 şi 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se menţiona în cablogramă.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să ofere detalii suplimentare despre luptătorii cubanezi, dar a spus că Washingtonul este conştient de rapoartele conform cărora aceştia luptă alături de trupele ruse în Ucraina.
„Regimul cubanez nu a reuşit să îşi protejeze cetăţenii de a fi folosiţi ca pioni în războiul dintre Rusia şi Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt.
În ultimele săptămâni, oficiali ucraineni au avertizat legislatori americani asupra amplorii tot mai mari a recrutării de mercenari cubanezi de către Rusia pentru a lupta în Ucraina.
Cablograma a acuzat, de asemenea, guvernul cubanez că subminează democraţiile din emisfera vestică, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Washington şi Venezuela, cel mai important aliat politic şi economic al Cubei. Armată americană a efectuat atacuri în Caraibe asupra unor ambarcaţiuni plecate din Venezuela, despre care a afirmat că transportau droguri.
Ultimul atac american a avut loc vineri.
Miercuri, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a cerut Naţiunilor Unite să oprească Statele Unite din a începe un război în regiune. El a spus că lupta împotriva traficului de droguri în numele securităţii naţionale americane este un „pretext grosolan şi ridicol” pentru agresiune.
