Marea Britanie, Germania, Belgia şi Elveţia, ţările pentru care spaniolii şomeri sunt o povară
În Europa apare o politică de imigraţie paralelă şi revin frontierele, atrage atenţia cotidianul ABC în ediţia digitală de luni, după ce Germania a anunţat săptămâna trecută că ia măsuri pentru limitarea şederii cetăţenilor comunitari care nu reuşesc să obţină un contract de muncă în şase luni de la intrarea în ţară.
Decizia locomotivei Europei privitoare la imigranţi se alătură astfel celor luate în alte state, precum Marea Britanie, Belgia sau Elveţia, care arată că libera circulaţie a persoanelor rămâne la un nivel de bune intenţii. ABC constată că aceste ţări 'au semnat un acord tacit în materie de imigraţie în Europa', care respectă legislaţia europeană şi directivele comunitare, însă se loveşte de ideea de cetăţenie europeană pe care s-a bazat Tratatul de la Maastrich.
Pe de altă parte, cotidianul spaniol evită să menţioneze, în analiza sa, faptul că, fiind confruntată cu o criză economică profundă, Spania a adoptat de asemenea măsuri restrictive în privinţa cetăţenilor comunitari. Astfel, invocând de asemenea directive comunitare în vigoare, dar pe care Spania a ales să nu le aplice în anii de boom economic, când avea nevoie de forţă de muncă imigrantă şi din ţările UE, guvernanţii au impus, din 2012, condiţii mai aspre pentru acordarea reşedinţei cetăţenilor comunitari. Dreptul de reşedinţă le este recunoscut în Spania străinilor din statele UE după trei luni de la venirea în Spania, dacă au un domiciliu, un loc de muncă sau pot demonstra că au mijloacele necesare pentru a se întreţine, şi fac totodată dovada faptului că au deja o asigurare medicală. De altfel, de la 1 septembrie 2012, în cadrul unor măsuri sustenabile pentru reduceri de miliarde de euro în bugetul pentru sănătate, guvernul a retras cardul sanitar (acordat anterior doar
cu dovada formală a înscrierii la primărie, n.r.) câtorva zeci de mii de imigranţi care nu puteau demonstra faptul că au contribuit sau contribuie la sistemul de asigurări sociale.
Situaţia recent apărută în Germania a atras atenţia media spaniole cu atât mai mult cu cât tot mai mulţi spanioli s-au văzut nevoiţi să emigreze, şi mai ales pentru că Spania are un acord de colaborare bilaterală cu această ţară, în special pentru sprijinirea angajării tinerilor spanioli. Aceştia sunt recrutaţi de firme germane în Spania, li se verifică aptitudinile şi nivelul de formare, uneori chiar nivelul de cunoştinţe de germană, după care sunt selectaţi cei care capătă astfel şansa unei formări profesionale duale, în sistemul german: iau parte la cursuri de pregătire în diferite meserii şi pot, în acelaşi timp, să-şi continue studiile sau să înveţe germana, în paralel cu munca pe un post cu normă redusă.
Cotidianul spaniol ABC subliniază faptul că, deşi măsurile anunţate la Berlin au fost în special îndreptate pentru stăvilirea 'sosirii masive, în ultimele luni, a românilor şi bulgarilor', îi afectează de acum şi pe spanioli. 6.592 de spanioli erau şomeri în Germania la sfârşitul lunii noiembrie - cu 24% mai mult decât în urmă cu un an. Silvia Núńez, profesoară de limba engleză, s-a întors în Spania şi şi-a amintit că i-au trebuit mai mult de şase luni ca să găsească un loc de muncă, în sectorul hotelier. 'Nu este atât de uşor. Depinde de meserie şi dacă vorbeşti bine germana. Dacă nu, este foarte complicat', spune ea.
Tocmai la Bruxelles, considerată capitala UE, a fost luată decizia de expulzare a 2.712 cetăţeni comunitari anul trecut, pentru că deveniseră o povară excesivă pentru sistemul local de asigurări sociale. Potrivit datelor autorităţilor locale, 323 dintre aceştia erau spanioli, cei mai numeroşi după bulgari şi români, constată ABC. Directiva comunitară prevede că, dacă după trei luni de reşedinţă în Belgia, cetăţeanul comunitar care nu poate demonstra că are un loc de muncă, mijloacele suficiente pentru a se întreţine, sau că îşi caută activ de lucru, poate fi şters de autorităţi din registrul comunitar. Expulzarea nu a urmat protocolul oficial: nimeni nu îi poate opri pe stradă pe aceşti oameni şi să le ceară actele; li se interzice doar să aibă orice activitate în ţară, subliniază cotidianul spaniol, cu referire la faptul că li se refuză orice ajutor social, accesul gratuit la medic sau educaţie şi chiar ajung să nu poată semna nici măcar un contract de închiriere pentru locuinţe.
Guvernul britanic condus de David Cameron, mai scrie ABC, a anunţat că autorităţile îi vor deporta pe cei care cerşesc sau dorm pe stradă, fie ei cetăţeni comunitari sau nu. În plus, Ministerul britanic de Interne aduce în discuţie posibilitatea de a stabili o limită anuală de 75.000 de imigranţi comunitari, invocând 'acumularea tensiunilor sociale'. Aceste măsuri sunt şi acceptate de englezi: 77% consideră că ar trebui redusă imigraţia, subliniază cotidianul spaniol. Cele mai recente decizii în acest sens le cer imigranţilor comunitari să demonstreze că au 'un loc de muncă în perspectivă' pentru a putea primi ajutorul de şomaj mai mult de şase luni sau că primesc mai puţin de 150 de lire pe săptămână pentru a putea avea acces la ajutoare sociale.
În urmă cu doar două luni, extrema dreaptă din Elveţia a câştigat o luptă de peste 40 de ani şi a stabilit cote de intrare pentru străini, mai arată ABC. Peste 50% dintre participanţii la un referendum a acceptat restabilirea unor limite de imigraţie pentru următorii trei ani, însă aprobarea acestei propuneri a provocat tensiuni în ţară şi a dus la deteriorarea relaţiilor politice cu Uniunea Europeană. De atunci, UE se foloseşte de 'armele la îndemână': suspendarea negocierilor pentru un acord pe piaţa electrică, a tratatelor legate de colaborarea în sectoarele legate de inovaţie şi dezvoltare sau de bursele Erasmus pentru studenţii elveţieni.
