Studenţii din Grecia se luptă cu câinii vagabonzi şi disperarea pe fondul reducerilor bugetare pentru universităţi

În universităţile din Atena, oraşul în care a predat Platon şi a studiat Cicero, campusurile sunt acoperite de graffiti anarhiste, câinii vagabonzi aleargă printre clădiri iar studenţii iau lecţii de suedeză, cu scopul de a emigra, se arată într-o amplă analiză publicată de Bloomberg.

Învăţământul superior din Grecia, la fel ca în mare parte din Europa, a fost afectat de recesiune şi de măsurile de austeritate. Reducerile bugetare de 23% din 2009 încoace înseamnă clădiri neîncălzite iarna, reducerea salariilor profesorilor şi profesori nou angajaţi care pot aştepta şi peste un an pentru a-şi prelua postul. Studenţii spun că este greu să fii optimist pe fondul şomajului în rândul tinerilor, care depăşeşte 50%, şi al protestatarilor care pun stăpânire pe clădiri universitare.

Cheltuielile publice în universităţi au fost reduse în întreaga regiune, în contextul în care Italia, Grecia, Ungaria şi Marea Britanie au avut reduceri de peste 10% din 2008 încoace, potrivit Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA) de la Bruxelles. Reducerile sunt deosebit de prejudiciabile pentru ţările din sudul Europei care trec de la economii cu productivitate scăzută, bazate pe agricultură şi industrie uşoară, la economii bazate pe cunoaştere, care necesită o forţă de muncă educată, spune Gayle Allard, un economist care studiază tendinţele ocupării forţei de munca la IE Business School din Madrid.

'Pentru o economie cum ar fi cea din Italia, Spania sau Grecia, învăţământul superior este un motor pentru transformarea într-o economie cu productivitate înaltă', a afirmat Allard pentru Bloomberg. 'De aceea educaţia este mai importantă pentru ele decât pentru alte ţări', a adăugat el.

Universităţile din Europa de sud au rămas în urma celor nordice şi SUA în clasamentul mondial. În tabelul Times Higher Education 2011-2012 ale celor 400 de universităţi de top, Pompeu Fabra University din Barcelona, pe locul 186, este cea mai bine clasată din Europa de Sud. Universitatea din Creta - în banda 276-300 - este singura instituţie grecească de pe listă. Institutul de Tehnologie din California, din Pasadena, este şcoala de top.

Exista o legătură între investiţiile în învăţământul superior şi creşterea economică, a declarat Thomas Estermann, şeful unităţii de finanţare şi guvernanţă de la EUA, care are 850 membri din 47 de ţări. Pentru ţările disperate să aibă creştere economică, reducerea cheltuielilor pentru educaţie ''este o reţetă destul de sumbră', a declarat el pentru agenţia americană.

În contextul în care universităţile din Grecia reduc salariile şi întârzie angajările, cadrele didactice tinere îşi regândesc cariera, spune Leonidas Karakatsanis, 39 de ani, care şi-a luat doctoratul în ştiinţe politice anul trecut, la Universitatea din Essex, Marea Britanie, şi are o bursă de cercetare la Universitatea Panteion din Atena.

Profesorii de la universităţile greceşti sunt funcţionari publici plătiţi de stat iar salariile lor nu sunt legate de productivitate. Studenţii sunt îngrijoraţi cu privire la piaţa forţei de muncă atunci când vor absolvi. Rata şomajului pentru solicitanţii activi de locuri de muncă, cu vârsta între 15-24 de ani, a fost de 51% în decembrie, potrivit serviciului de statistică al guvernului. Pentru toate vârstele, a fost de 21%. Mulţi studenţi speră să plece să muncească în străinătate după studii.

Universităţile elene se confruntă cu probleme care merg dincolo de finanţare, spun studenţi, profesori şi administratori. Sistemul de învăţământ superior este o moştenire a revoltei studenţilor împotriva dictaturii din anii 1970, a afirmat Dimitri Sotiropoulos, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Atena. 'În Europa de Sud, în special, universităţile au fost întotdeauna centrul mişcărilor reformiste şi chiar al mişcărilor revoluţionare', a declarat Sotiropoulos pentru Bloomberg. 'A fost singurul spaţiu în care intelectualii antifascişti îşi puteau exprima opiniile', a precizat el.

Drept rezultat, studenţii greci au un rol important în conducerea şi administrarea universităţilor, inclusiv un cuvânt de spus în angajarea rectorilor, a subliniat Sotiropoulos. Această putere este adesea exploatată de unele partide politice, care au filiale mari şi active de tineret, pentru a lupta împotriva reformei, a relevat el.

Grecii se înscriu în universităţi şi şcoli profesionale la o rată mai mare decât omologii lor din Germania, Spania sau Elveţia - 43% dintre tinerii cu vârsta de colegiu s-au înscris în 2007, cel mai recent an pentru care există statistici ale OECD din Paris. Cu toate acestea, doar 18% au absolvit, una dintre cele mai mici rate din Europa.

Studenţii greci nu plătesc taxe, fapt consacrat de Constituţie, prin urmare nu există un stimulent pentru a părăsi colegiul, a declarat Alan Ruby, senior fellow pentru educaţie internaţională la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia. ''Grecia are un consum ridicat de învăţământ superior, fără aplicaţie efectivă', spune Ruby. 'Nu este folosit în termeni de productivitate economică. Statul nu obţine o rambursare a investiţiilor'', precizează el.

O altă moştenire a mişcării de tineret din anii 1970 a fost împiedicarea poliţiei de a intra în campusuri. Iniţial destinată sa protejeze studenţii protestatari de brutalitatea poliţiei, a favorizat dealerii de droguri şi consumatorii care şi-au găsit un refugiu în campusuri, spune Sotiropoulos. Deşi această lege a fost modificată anul trecut, decanii trebuie să invite poliţia în campusuri, dar pentru că ei sunt aleşi de studenţi, sunt reticenţi în a face acest lucru, a subliniat el.

Învăţământul superior din Grecia are nevoie urgentă de reformare pentru a crea un sistem care să răspundă nevoilor economiei Greciei, a declarat Anna Diamantopoulou, fost ministru al educaţiei, care a fost numită ministru al dezvoltării şi transporturilor la 6 martie. Guvernul încearcă acum să stabilească legături între mediul academic şi sectorul privat şi să încurajeze colaborări de cercetare în afara Greciei, a spus ea.

'Printre greşelile uriaşe ale economiei şi sistemului nostru politic, una dintre cele mai mari a fost universitatea', a declarat Diamantopoulou pentru agenţia americană. 'Am pierdut excelenţa şi inspiraţia', a adăugat ea. O iniţiativă a guvernului este de a valorifica moştenirea Atenei şi a deschide un centru de studiu al filosofiei pentru a atrage studenţi străini, a spus ea. 'Vrem să folosim filosofia ca un produs naţional', a explicat.

Legislaţia aprobată în luna august cu o majoritate largă reduce puterea studenţilor, supune profesorii unor audituri de cercetare şi, pentru prima dată, creează consilii de guvernare în exterior - toate acestea ajutând la spargerea sistemului calcifiat, a spus Diamantopoulou.

Deşi reformele sunt necesare, calendarul arată că ele se pierd în lupta mai mare a Greciei legată de măsurile de austeritate, spune Sotiropoulos. 'Restructurarea a coincis cu rezistenţa extinsă faţă de noile politici economice şi faţă de orice politică care arată aşa', a spus el. Studenţii luptă împotriva demersurilor care le limitează puterea şi au blocat chiar fizic alegătorii să voteze pentru crearea noilor consilii, a relevat Sotiropoulos. Rectorii nu au niciun stimulent pentru a impune schimbările, a mai spus el.

Nu toata lumea este de acord că aceste măsuri vor funcţiona, mai ales în mijlocul unei crize financiare mai mari.

'Grecia suferă de oboseala reformei', a declarat Dimitris Plantzos, profesor asistent de istorie şi arheologie, care preia un post la Universitatea din Atena. 'Ideea de a începe ceva nou atunci când economia se prăbuşeşte nu are sens', precizează el. Guvernul încearcă să facă prea mult într-un moment în care trebuie rezolvate probleme mai fundamentale, a declarat Plantzos, care a primit titlul de doctor la Universitatea din Oxford. Ţara nu poate spera să construiască universităţi de elită până când nu va oferi o educaţie de bază'', a spus el. 'Aici, în Grecia, nu putem fi Oxford şi Cambridge', crede Plantzos, care adaugă: 'Trebuie să ne plătim facturile la electricitate mai întâi''.