Stimulate de răsturnarea de situaţie a lui Trump, naţiunile europene dezbat recrutarea

Speriate de perspectiva dezangajării securităţii SUA şi de trei ani de război al Moscovei împotriva Ucrainei, ţările europene dezbat reinstaurarea serviciului militar obligatoriu pentru a-şi consolida apărarea în faţa agresiunii ruse, transmite AFP.

Invazia rusă în Ucraina în 2022 a luat Europa prin surprindere, iar temerile cu privire la forţa NATO au crescut şi mai mult după ce preşedintele american Donald Trump a dat peste cap alianţa transatlantică, afirmând că Europa trebuie să aibă grijă de propria securitate.

Atât analiştii militari, cât şi guvernele europene recunosc că ameninţarea agresiunii ruse este reală, astăzi chiar mai mult decât acum trei ani.

„Armata rusă este astăzi mai mare şi mai bună decât la 24 februarie 2022. Ruşii au intenţii ostile împotriva statelor baltice şi a flancului estic al UE”, a declarat Alexandr Burilkov, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice (IPW) de la Universitatea Heidelberg.

Potrivit unui studiu la care Burilkov a fost coautor pentru think tank-ul Bruegel şi Institutul Kiel, Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldaţi suplimentari pentru a descuraja agresiunea rusă, pe lângă cei 1,47 milioane de militari activi.

„Conscripţia ar trebui să joace un rol în orice număr atât de mare de noi trupe”, a spus el.

De la Paris la Varşovia, liderii au căutat să crească cheltuielile pentru apărare în faţa ameninţărilor SUA de a-şi retrage garanţiile de securitate europene.

Dar multe ţări, inclusiv Franţa şi Marea Britanie, s-au confruntat cu dificultăţi în recrutarea şi menţinerea trupelor. Reintroducerea unei forme de serviciu naţional - obligatoriu sau voluntar - ar putea fi şi mai dificilă.

Potrivit unui sondaj YouGov, majoritatea populaţiei din Franţa (68%) şi Germania (58%) sprijină serviciul militar obligatoriu pentru tineri. Italienii şi britanicii sunt împărţiţi, în timp ce majoritatea spaniolilor (53%) sunt împotrivă.

Dar studiile arată, de asemenea, că mulţi europeni nu sunt pregătiţi să îşi apere ţările pe câmpul de luptă.

După Războiul Rece, majoritatea ţărilor europene au pus capăt înrolării obligatorii. Doar nouă ţări - Grecia, Cipru, Austria, Elveţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Norvegia şi Turcia au păstrat-o.

Lituania a reintrodus obligativitatea în 2015, la un an după anexarea Crimeei de către Rusia. Suedia i-a urmat exemplul în 2017, iar Letonia în 2023.

Cu toate acestea, având în vedere costurile politice şi economice, majoritatea celor cinci state europene care cheltuiesc cel mai mult în cadrul NATO - Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia şi Polonia - nu intenţionează să facă obligatorie participarea în forţele armate.

Dar Polonia, care a pus capăt obligativităţii în 2008, a anunţat recent că intenţionează să ofere pregătire militară unui număr de 100.000 de civili pe an, începând din 2027. Programul va fi voluntar, dar autorităţile au în vedere un sistem de „motivaţii şi stimulente”, a declarat prim-ministrul Donald Tusk.

Posibilul viitor cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că este în favoarea reintroducerii unui an obligatoriu în care tinerii ar putea efectua fie serviciul militar, fie serviciul în folosul comunităţii.

În Marea Britanie, ultimii militari naţionali au fost demobilizaţi în 1963, iar guvernul nu intenţionează să schimbe cursul.

„Nu ne gândim la recrutare, dar, desigur, am anunţat o creştere majoră a cheltuielilor pentru apărare”, a declarat ministrul Pat McFadden, din cadrul Cabinet Office.

În Franţa, unde serviciul militar obligatoriu a încetat în 2001, preşedintele Emmanuel Macron a căutat modalităţi de a încuraja tinerii să servească în armată.

În comentariile către reporteri publicate sâmbătă, acesta a declarat că Franţa nu mai dispune de „logistica” necesară pentru a reintroduce serviciul militar obligatoriu, dar că doreşte să „analizeze modalităţi de mobilizare a civililor” şi că va face un anunţ în săptămânile următoare.

Reintroducerea serviciului naţional „ar însemna transformarea unei mari părţi a armatei în centre de formare”, a declarat istoricul militar francez Michel Goya.

În Italia, ministrul Apărării Guido Crosetto a exclus reintroducerea serviciului naţional, dar s-a pronunţat în favoarea unei forţe de rezervă.