Statele membre UE convin asupra primului pas pentru fondul de reparaţii al Ucrainei

Statele membre ale UE au convenit joi, cu majoritate de voturi, să creeze o bază juridică pentru utilizarea activelor statului rus în favoarea Ucrainei, astfel încât să se împiedice definitiv returnarea fondurilor către Rusia, a anunţat preşedinţia daneză a UE.

Aceasta înseamnă că ţări precum Ungaria nu vor putea să se opună viitoarelor decizii ale UE privind sancţiunile care extind îngheţarea actuală a activelor ruseşti deţinute în bloc.

În prezent, activele ruseşti deţinute în UE sunt îngheţate în cadrul unui mecanism de sancţiuni care trebuie reînnoit la fiecare şase luni - un aranjament care împiedică utilizarea planificată a activelor ruseşti pentru a finanţa credite pe termen lung pentru Ucraina.

Pentru a bloca banii pe termen nelimitat, statele membre invocă un articol legal care permite adoptarea de măsuri adecvate cu majoritate de voturi - cel puţin 15 din cele 27 de state ale UE, reprezentând 65% din populaţia blocului - în cazul unor dificultăţi economice grave.

Potrivit textului juridic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei provoacă grave dificultăţi economice. Prin urmare, transferul de fonduri către Rusia trebuie prevenit de urgenţă pentru a limita prejudiciile aduse economiei UE.

Regulamentul urmează să fie adoptat înaintea summitului UE de la Bruxelles de săptămâna viitoare.

Până atunci, susţinătorii planului - printre care se numără şi cancelarul german Friedrich Merz - speră să-l convingă şi pe premierul belgian Bart De Wever să accepte schema de împrumut propusă.

Fără Belgia, unde Euroclear deţine cea mai mare parte a fondurilor ruseşti destinate Ucrainei, punerea în aplicare a schemei este considerată extrem de dificilă.

Euroclear deţine aproximativ 185 de miliarde de euro din totalul de 210 miliarde de euro din activele ruseşti deţinute în UE.

Guvernul belgian a blocat până acum planul, invocând riscuri juridice şi financiare.

Acesta se teme în special că Moscova ar putea lua măsuri de retorsiune împotriva persoanelor fizice şi companiilor europene, de exemplu prin exproprieri în Rusia.

De Wever a stabilit trei condiţii pentru participarea Belgiei.

Trebuie să existe o garanţie că toate riscurile potenţiale sunt mutualizate între statele membre şi că există garanţii financiare suficiente încă de la început pentru a îndeplini orice obligaţii.

El a solicitat, de asemenea, o protecţie cuprinzătoare a lichidităţii şi a riscurilor pentru toţi cetăţenii sau companiile afectate de plan, precum şi implicarea tuturor celorlalte ţări ale UE în care sunt îngheţate activele băncii centrale ruse.

Acestea includ Germania, Franţa, Suedia şi Cipru, potrivit Comisiei Europene.

Joi seara, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că preocupările Belgiei sunt înţelese şi că se lucrează intens la găsirea unei soluţii.

Între timp, Ungaria a respins cu fermitate decizia de joi, afirmând că este „profund îngrijorată de tendinţa recentă de a eluda procedurile de luare a deciziilor în unanimitate” în politica externă şi de securitate a UE.

Guvernul a declarat că îşi rezervă dreptul de a contesta decizia la Curtea Europeană de Justiţie, cea mai înaltă instanţă a UE.