Statele baltice ridiculizează ancheta Rusiei privind obţinerea independenţei lor

Politicienii baltici au ridiculizat noua investigaţie rusă asupra legalităţii independentei obţinute de statele lor.

“Este de neînţeles de ce biroul Procurorului General al Rusiei îşi pierde timpul şi resursele pentru această prostie. Întreaga chestiune este absurdă din punct de vedere legal”, a declarat ministrul estonian de Externe Keit Pentus-Rosimannus, pentru Euobserver.

Ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevičius, a declarat presei locale că acţiunile Rusiei reprezintă “cel puţin o provocare”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului leton de Externe a susţinut pe website-ul oficial al ministerului că “dacă urmăm logica” anchetei ruseşti, atunci “aceasta aruncă dubii şi asupra fundamentelor legale în baza cărora este construită însăşi suveranitatea Federaţiei Ruse.”

Comentariile au fost făcute după ce agenţia rusă de ştiri Interfax a declarat în 30 iunie că Procurorul General al Rusiei a deschis o anchetă la cererea a doi parlamentari ruşi.

Ancheta urmăreşte să stabilească dacă Consiliul de Stat al URSS a acţionat în conformitate cu Constituţia sa când a recunoscut independenţa statelor Baltice în 1991.

În timpurile moderne, Estonia, Letonia şi Lituania şi-au declarat independenţa în 1918 şi au fost recunoscute de alte state în anii 1920. Dar, ulterior, au fost invadate şi anexate Uniunii Sovietice în 1940 până la prăbuşirea acesteia în 1991.

Ancheta rusă are loc la un an după ce Rusia a invadat şi anexat peninsula Crimeea - un teritoriu ucrainean - în 2014.

Acelaşi procuror a decis săptămâna trecută că transferul Crimeei către Ucraina, efectuat de URSS în 1954, a fost ilegal.

Temerile că istoria se va repeta au fost alimentate de recentele exerciţii militare ruseşti care au avut ca temă invadarea statelor baltice.

În plus, în ultimul an, bombardierele ruseşti au zburat în apropierea sau chiar au pătruns în spaţiul aerian baltic de mai multe ori.

Armata letonă a declarat că, începând cu 2014, submarinele ruseşti s-au apropiat de graniţele sale maritime de zeci de ori.

În 2014, Rusia a răpit un ofiţer de securitate estonian pe teritoriul Estoniei şi a capturat o ambarcaţiune de pescuit lituaniană în apele internaţionale.

Mai mult, propaganda rusă promovează de asemenea revanşismul, iar sondajele recente arată că 61% dintre ruşi consideră că anumite teritorii din alte state aparţin Rusiei, susţine Euobserver.

Un oficial lituanian senior a declarat că statalitatea ţării sale a fost stabilită în 1918 şi nu în 1990, adăugând că “Rusia ar trebui să ia în considerare mult mai serios legalitatea propriului sau stat şi chiar mai mult, legitimitatea guvernului său”.

În condiţiile acţiunilor tot mai agresive din partea Kremlinului, statele baltice au făcut apel pentru o prezenţă permanentă a trupelor NATO pe teritoriile lor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.