Stanomir: E de discutat în ce măsură o ţară poate continua atâta vreme cât magistraţii insultă premierul şi preşedintele e în conflict direct cu ei

Ioan Stanomir (captura video)
Andrei Pricopie
31.07.2025

Politologul Ioan Stanomir a pledat, într-o emisiune Digi24, pentru găsirea "căii de mijloc" în contextul conflictului deschis între magistraţii şi preşedinte / premier. Mărul discordiei: reformarea pensiilor speciale.

Întrebat cum comentează faptul că preşedintele Nicuşor Dan a întrebat Consiliul Superior al Magistraturii "ce e cu această debandadă", profesorul a replicat: "Preşedintele poate să se exprime oricum, în limitele politeţii. Problema este efectul juridic al acestor afirmaţii. Şi, aşa cum se ştie din cele două suspendări ale lui Traian Băsescu şi din cele două avize consultative ale Curţii Constituţionale, Preşedintele beneficiază de protecţia acordată declaraţiilor, dar, de cele mai multe ori, aceste declaraţii nu produc efecte juridice."

"E un moment destul de delicat, care dovedeşte că această coaliţie este şcindată pe o temă importantă. Declaraţia Ministrului Justiţiei, pe care am urmărit-o şi eu, cred că trebuie citită în această cheie. PSD cred că îşi doreşte o cale parlamentară de adoptare a acestei modificări. Nu cred că îşi doreşte o angajare a răspunderii guvernamentale", a declarat Ioan Stanomir.

Potrivit analistului, orice cale de adoptare parlamentară, chiar şi cu un text în aparenţă redus cantitativ, presupune o necunoscută, pentru că în Parlament poate intra o formă şi, din deliberările celor două camere, să iasă cu totul altceva.

"Şi aş mai spune că sunt două instituţii care vor juca un rol important în evenimentele care urmează. În primul rând, Curtea Constituţională şi, în al doilea rând, Preşedintele României. Curtea Constituţională, pentru că orice sesizare, inclusiv de conflict juridic de natură constituţională între puterile statului, ajunge la Curte. Şi Preşedintele, pentru că Preşedintele are ca atribuţii aceea de mediator între stat şi societate, precum şi între puterile statului. Şi dorinţa Preşedintelui Nicuşor Dan de a discuta cu magistraţii poate să fie interpretată ca o invitaţie la mediere. Este, repet, unul dintre cele mai delicate dosare, pentru că trebuie să navighezi între două extreme: aceea de a spune că totul este perfect şi aceea de a spune că totul este o catastrofă", a precizat Ioan Stanomir.

Profesorul de drept constituţional a atras atenţia că în sistemul judecătoresc — de fapt, în sistemul magistraturii, procurori şi judecători — există o cantitate semnificativă de oameni cinstiţi şi corecţi.

"Problema fundamentală este că, la nivelul anumitor instituţii — CSM, Înalta Curte şi nu doar — anumite grupuri de interese din cadrul magistraţilor fac joncţiunea cu grupurile de interese politice şi, practic, asistăm la constituirea unei politici a magistraţilor, care nu e neapărat gândită în favoarea magistraţilor, ci în favoarea acelui segment de magistraţi care este de acord cu cei care conduc. Şi aş încheia spunând un lucru: dacă aţi urmărit declaraţia uneia dintre membrele Consiliului Superior al Magistraturii, deosebit de severă la adresa Premierului, pentru o declaraţie similară, judecătorul Cristi Danileţ a fost exclus din magistratură. Dar nu pentru o declaraţie similară, pentru că ceea ce i s-a imputat judecătorului Danileţ a fost folosit ca pretext, utilizându-se criterii motivaţionale încă şi mai rizibile. Dar e de discutat în ce măsură o ţară poate continua atâta vreme cât magistraţii insultă pe Prim-ministru şi Preşedintele este în conflict direct cu magistraţii", a punctat Ioan Stanomir.

În opinia analistului, trebuie găsită o cale de mijloc în acest context complicat.

"Cred că este foarte important să nu creăm aşteptări maximaliste la nivelul cetăţenilor, pentru că le putem promite foarte multe lucruri. Dar toată lumea ştie — este secretul lui Polichinelle — că, dacă se ajunge la Curtea Constituţională, în viitor, ca şi în trecut, şansele ca un asemenea proiect de regândire a statutului pensionării magistraţilor şi a pensiilor magistraţilor să treacă sunt foarte mici. Iar cei care se iluzionează că în Curtea Constituţională se alcătuiesc şi se desfac majorităţi se înşală amarnic, pentru că o parte semnificativă a judecătorilor Curţii Constituţionale sunt legaţi de un sistem, fie că provin din cadrul magistraturii, fie că provin din sistemul de educaţie juridică, şi ei sunt, într-un fel, apărătorii unei viziuni", a afirmat Ioan Stanomir.

Politologul a remarcat că în comunicatul CSM se vorbeşte în mod explicit de principiul securităţii actelor juridice şi de această idee a predictibilităţii măsurilor.

"Nu mă îndoiesc că, dacă la nivelul Curţii Constituţionale se va dori, şi se poate dori, să se găsească o motivaţie, aceste două argumente vor figura la loc de cinste. Deci trebuie să fim cinstiţi cu cetăţenii şi să le explicăm că totul este o problemă politică şi că problema politică înseamnă, de fapt, dorinţa de a regândi relaţia dintre contributivitate şi pensiile speciale, oricare ar fi acestea. După cum ţine şi de relaţia dintre salarizarea diferitelor categorii de bugetari şi valoarea lor socială. E valoarea socială a unui profesor titular, cu gradul I, la un colegiu naţional, egală cu valoarea socială a unui judecător la o judecătorie? Dacă ne uităm după salarizare, nu. Şi atunci statul trebuie să dea explicaţii de ce, în viziunea lor, un judecător de la o judecătorie este mai important decât un profesor. Sau decât un medic. Sau decât un pompier. Acestea sunt chestiuni politice", a menţionat Ioan Stanomir.

Profesorul a subliniat că şi preşedintele României, prim-ministrul, CSM-ul — toate aceste instituţii, toate aceste personalităţi — sunt datoare să opereze cu criterii şi cu judecăţi pe care compatrioţii noştri să le înţeleagă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor