Spre deosebire de alte cazuri, raportul privind practicile de tortură nu va avea implicaţii asupra CIA (sinteză)

CIA nu acceptă raportul asupra metodelor de tortură prezentat marţi de Comisia de Informaţii din Senatul american - document elaborat de fapt numai de senatorii democraţi - şi insistă că tehnicile sale extreme de interogare la care i-a supus pe suspecţii de terorism după atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost autorizate, legale şi au dat rezultate, consemnează publicaţia spaniolă ABC într-un articol publicat miercuri.

Astfel, CIA susţine că acest program a contribuit la evitarea unor noi atentate şi la obţinerea de informaţii preţioase, cum a fost cea legată de localizarea lui Osama bin Laden.

Punctul principal al dezbaterii este dacă interogatoriile chiar au condus la obţinerea de informaţii la care nu se putea avea acces prin alte mijloace. În text se menţionează că multe dintre informaţii au fost obţinute în primele luni de după 11 septembrie 2001, aşadar înainte de începerea controversatului program la sfârşitul anului 2002, şi că nu există nicio dovadă care să ateste că 'practicile consolidate' au fost de folos. În replică, directorul CIA, John Brennan, susţine că în cursul interogatoriilor suspecţii au furnizat informaţii valoroase ce au ajutat la 'dejucarea unor atentate, la capturarea unor terorişti şi la salvarea de vieţi omeneşti' şi nu se va şti niciodată dacă aceste date puteau fi obţinute altfel.

În ce-l priveşte pe preşedintele Barack Obama, el este de acord cu principalele critici, admiţând că tehnicile practicate au fost într-adevăr acte de tortură, dar în acelaşi timp el a reuşit să împiedice publicarea unor părţi din document neagreate de Casa Albă, astfel că, din cele şase mii de pagini ale raportului, au fost publicate numai 50.

Din raport reiese că cele mai multe tehnici de interogare au fost mai brutale şi mai puţin eficiente decât cele raportate de CIA Congresului şi chiar Administraţiei fostului preşedinte George W. Bush. La aceste tehnici au fost supuşi 39 de suspecţi din cei 119 care au trecut prin închisorile secrete ale CIA din mai multe ţări, printre cele bănuite că ar fi găzduit astfel de centre de detenţie numărându-se România, Polonia, Lituania, Afganistan sau Tailanda, precizează ABC.

În respingerea acuzaţiilor, CIA procedează acum diferit comparativ cu alte episoade din trecut, când a acceptat oficial faptele ce i-au fost imputate şi a susţinut că a operat unele schimbări pentru ca ele să nu se repete. De exemplu, în anii '70, când a fost acuzată că a jucat un rol activ în înlăturarea unor regimuri de stânga în mai multe ţări, CIA a trebuit să renunţe la asasinate şi la acţiuni de spionaj în interiorul SUA. Ulterior, în anii '80, polemica legată de sprijinul oferit miliţiilor Contras în Nicaragua a obligat de asemenea acest serviciu de spionaj să accepte un control sporit din partea Congresului.

Însă acum CIA nu şi-a mai făcut autocritica, un motiv fiind acela că raportul vine într-un moment de diviziune profundă între partide. Astfel, CIA este sprijinită de Partidul Republican, reprezentanţii acestei formaţiuni din respectiva Comisie publicând la rândul lor un raport ('minority report') ce respinge detalii substanţiale din textul difuzat, unul dintre argumentele lor fiind că elaborarea raportului s-a bazat exclusiv pe consultarea de documente, nu şi pe intervievarea unor agenţi ai CIA. În plus, practicile denunţate în document au fost suspendate de preşedintele George W. Bush, decizie confirmată formal şi de Obama în primele zile de mandat.

În plus, raportul doar trece în revistă evenimente trecute pentru a preveni repetarea lor. Nu stabileşte responsabilităţi şi, spre deosebire de alte situaţii, nici nu dă recomandări. Mai mult decât atât, actualul procuror general al SUA, Eric Holder, a indicat la reuniuni cu uşile închise că nu există bază legală pentru a se acţiona împotriva celor responsabili.