"Situaţia e gravă" - Nicuşor Dan anunţă o măsură explozivă în criza justiţiei: Referendum în rândul magistraţilor
Preşedintele Nicuşor Dan a atras atenţia duminică, de la Palatul Cotroceni, că situaţia din sistemul judiciar este gravă, astfel că, în ianuarie, imediat după sărbători, va iniţia un referendum în cadrul corpului magistraţilor cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interior? Dacă răspunsul este al unui grup, atunci CSM "va pleca de urgenţă".
Şeful statului a prezentat ultimele evoluţii
"În primul rând, e 21 decembrie azi, şi în 1989, 21 decembrie, a început Revoluţia în Bucureşti şi în alte oraşe din România, la câteva zile după Timişoara. Şi vreau să transmit recunoştinţa pentru cei care au ieşit să protesteze atunci şi în special pentru cei care şi-au dat viaţa pentru asta. Prin ceea ce facem, trebuie să încercăm să fim la înălţimea idealurilor pe care ei le-au avut.
Trei chestiuni despre justiţie.
Prima, legată de discuţiile de mâine cu magistraţii. În primul rând, că au fost extrem de puţin magistraţi care şi-au exprimat intenţia să vină la discuţii faţă de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoaşteţi. Sunt cam 20 de magistraţi în nume individual şi cam 20 de magistraţi în numele unor asociaţii de magistraţi. Şi s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu aceşti magistraţii le-au perceput. În primul rând că, în mod neobişnuit, în anumite instituţii s-au organizat şedinţe 'luni, 22 decembrie'. Au existat mesaje de influenţare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulţi dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Şi am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuşi, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta.
Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc să-şi asume public să transmită un mesaj, iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Toţi cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.
Şi, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-şi exprime opinia, apărarea faţă de acuzele care sunt aduse şi, pentru că am văzut chestiunea asta menţionată în spaţiul public, există opinia că actuala situaţie din sistemul de justiţie este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune.
A doua chestiune - am adus aici, în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistraţi. Aşa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, şi eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot şi au făcut şi un material de sinteză, pe care o să vi-l comunic.
În primul rând, mulţumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate faţă de situaţia din justiţie. În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni.
Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaţionalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiţie. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracţiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturiseşte şi este de acord că aşa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puţin de 6 luni, şi asta încarcă, bineînţeles, activitatea, şi a parchetelor, şi a instanţelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, şi sunt foarte multe astfel de propuneri.
După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe şi pe bază a unui proces care poate să dureze.
Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiţie şi o să găsiţi în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanţelor, rolul preşedintelui este decisiv, prin faptul că el numeşte vicepreşedinţii şi toţi ceilalţi membri ai organelor de conducere, şi, în felul acesta, puterea pe care o au şefii instanţelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influenţat modul de promovare la instanţele superioare.
Şi, inclusiv - repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraţilor, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie faţă de CSM, fie faţă de conducerea instanţei.
Aceeaşi chestiune cu privire la delegare şi detaşare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucişat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiaşi Curţi de Apel şi, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreţionară a Inspecţiei Judiciare.
Deci, în esenţă, concluzia acestor sesizări, a majorităţii dintre ele, este că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
Şi atunci - se spune asta cu subiect şi predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.
Şi aici sunt două tipuri de probleme.
Pe de o parte, probleme care vin din lege şi, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiţiei, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuţie lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aş zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanţelor, şi toată lumea din aceste sesizări spune că aceşti oameni trebuie aleşi prin vot de către colegii lor şi nu impuşi. Şi modul în care se fac delegări, detaşări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreţionară să fie mult redusă.
Eu cred că astea sunt - şi poate încă una, două - astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.
Şi în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Aşa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus şi care se regăsesc şi în materialele astea, şi în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzaţii, sesizări. Nu sunt fapte.
Şi, ca să facem – şi o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.
Dar cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.
Şi, faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraţilor cu o singură întrebare: 'Consiliul Superior al Magistratului acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?'.
Şi, dacă magistraţii, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acţionează în interes public, vom continua discuţiile legislativ şi tot ce am spus mai devreme.
Dar dacă însă magistraţii, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgenţă."
Toate subiectele semnalate se regăsesc într-un material de sinteză care poate fi acces la următorul link.
