Singurătatea: Cum pot persoanele în vârstă să rupă cercul vicios al izolării

Agenda socială a bunicilor tăi ar putea fi un indicator mai bun al duratei lor de viaţă decât nivelul colesterolului.

Un număr tot mai mare de studii sugerează că singurătatea cronică nu doar că te face să te simţi rău, ci şi te ucide, declanşând afecţiuni inflamatorii ca şi bolile cronice şi crescând riscul ca primul atac de cord să fie fatal. Dincolo de gândirea sentimentală, este vorba de biologie.

O revizuire sistematică şi o meta-analiză din 2025 publicate în Aging Clinical and Experimental Research au descoperit că persoanele care relaţionează şi au persoane care să le ajute tind să trăiască mai mult.

O altă analiză din 2025 publicată în Scientific Reports a descoperit un tipar clar: riscul de mortalitate creştea odată cu izolarea socială, sugerând că este important volumul de relaţii sociale pe care îl are o persoană, nu doar faptul că are sau nu astfel de relaţii.

Aceste descoperiri sunt relevante în special pentru persoanele în vârstă. Prietenii se mută, partenerii mor, iar modificările în ceea ce priveşte auzul şi văzul pot face conversaţia obositoare. Chiar şi atunci când o persoană în vârstă este înconjurată de oameni, relaţiile pot să nu mai pară apropiate sau să ajute.

Ziua Îndrăgostiţilor poate pune izolarea socială într-un focus mai clar, făcând mai uşor de observat cine se simte conectat şi cine ar putea avea nevoie de mai mult timp cu familia şi prietenii.

Corpul suprasolicitat de stres

Un studiu din 2025 care a examinat relaţiile sociale a constatat că atât dimensiunea, cât şi calitatea mai bună a relaţiilor sociale erau asociate cu indicatori care sugerează protecţie împotriva îmbătrânirii imunitare. Conexiunea socială este deosebit de importantă pentru persoanele în vârstă, şi poate face diferenţa între a-ţi reveni după o infecţie şi a fi doborât timp de săptămâni întregi.

„Singurătatea declanşează consecinţe cronice la stres care cresc nivelul de cortizol, slăbesc funcţia imunitară şi cresc inflamaţia sistemică”, a declarat dr. Bryan Bruno, psihiatru certificat, pentru The Epoch Times. De-a lungul timpului, relaţiile strânse sunt asociate cu niveluri mai scăzute de stres, somn mai bun şi o sănătate imunitară îmbunătăţită.

Când cortizolul rămâne ridicat pentru perioade lungi de timp, vasele de sânge devin mai puţin flexibile şi mai predispuse la deteriorare. Sistemul imunitar răspunde la această deteriorare cu inflamaţie, care creşte încet riscul de blocare a arterelor, atac de cord şi accident vascular cerebral, a spus Bruno.

Efectele cardiovasculare sunt deosebit de surprinzătoare.

Cardiologul dr. Jack Wolfson a declarat pentru The Epoch Times că izolarea socială este unul dintre cei mai subestimaţi factori care determină apariţia bolilor cardiovasculare, crescând riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, fibrilaţie atrială, inflamaţie, stres oxidativ, insuficienţă cardiacă şi deces prematur.

„Izolarea socială nu doar creşte probabilitatea de a suferi un eveniment cardiovascular, ci şi şansa ca primul eveniment să fie fatal”, a spus Wolfson. Persoanele care locuiesc singure pot observa mai lent simptomele şi nu au pe nimeni care să le acorde ajutor.

Avizul chirurgului general al SUA din 2023 subliniază legăturile sociale ca factor major în sănătate, asociind legăturile sociale mai puternice cu rezultate mai bune în ceea ce priveşte sănătatea cardiovasculară, cognitivă şi mentală.

Sănătatea creierului şi cercul vicios al singurătăţii

Sănătatea creierului la vârste înaintate este puternic influenţată de stimularea mentală şi stresul cronic, iar legăturile sociale afectează în mod direct ambele aspecte.

O meta-analiză din 2024, publicată în Nature Mental Health, a constatat că sentimentul de singurătate era asociat cu un risc crescut de demenţă. Însă activitatea socială pare să modifice momentul declinului cognitiv. Universitatea Rush a raportat că o activitate socială mai frecventă era asociată cu un risc mai mic de demenţă şi tulburări cognitive uşoare, precum şi cu o apariţie mai târzie a demenţei cu câţiva ani.

Dr. Vera Kohut, medic şi director medical la Serefin Health, a declarat pentru The Epoch Times că stimularea socială este „un exerciţiu mental continuu”, care menţine creierul activ şi îl protejează împotriva declinului legat de vârstă şi de boli.

Interacţiunea socială necesită ca creierul să proceseze constant limbajul, să reamintească amintiri, să interpreteze emoţii şi să răspundă în timp real. Aceasta ajută la menţinerea activităţii circuitului cerebral şi la o mai mare rezistenţă în faţa îmbătrânirii

Conexiunea susţine creierul într-un alt mod important: prin somn. Lipsa unei conexiuni sociale semnificative poate menţine corpul într-o stare de stres şi alertă care întârzie somnul, făcându-l mai uşor şi mai agitat, a declarat pentru The Epoch Times Elliane Irani, care deţine un doctorat în asistenţă medicală şi este codirector al Centrului Universitar pentru Îmbătrânire şi Sănătate de la Universitatea Case Western Reserve.

Conexiunea socială menţine creierul activ în timpul zilei şi ajută organismul să se odihnească mai bine noaptea. Ambele sunt esenţiale pentru menţinerea sănătăţii creierului pe măsură ce îmbătrânim, a spus ea.

Ce se consideră conexiune

Conexiunea nu este acelaşi lucru cu proximitatea. De asemenea, nu este acelaşi lucru cu a avea o listă lungă de contacte sau a număra urmăritorii de pe reţelele sociale.

„Izolarea socială înseamnă a avea puţine contacte sociale sau interacţiuni limitate cu ceilalţi”, a spus Irani. „Pe de altă parte, singurătatea este modul în care o persoană percepe relaţiile sale. O persoană poate fi înconjurată de alţii în fiecare zi şi totuşi să se simtă singură dacă acele relaţii nu sunt semnificative sau nu îi oferă sprijin.”

Singurătatea este deosebit de relevantă în contextul îngrijirii pe termen lung, unde persoanele în vârstă pot fi înconjurate constant de oameni, dar se simt izolate emoţional, în special din cauza limitărilor cognitive sau fizice şi a stresului provocat de tranziţiile instituţionale.

Cercetările sugerează că persoanele în vârstă devin adesea mai selective în ceea ce priveşte relaţiile, acordând prioritate unui număr mai mic de legături emoţionale semnificative, în loc să-şi extindă cercul de prieteni. Calitatea şi consecvenţa contează mai mult decât cantitatea.

O serie de beneficii practice pentru sănătate

Dincolo de efectele biologice directe, legăturile sociale creează o serie de beneficii practice pentru sănătate.

„Pacienţii cu o implicare constantă a familiei tind să fie mai motivaţi în tratamentul lor, mai respectuoşi cu regimurile de medicaţie şi, în general, mai optimişti în ceea ce priveşte prognosticul lor”, a spus Bruno.

„Rezidenţii care au interacţiuni regulate cu familia cultivă un sentiment de apartenenţă şi conectare, care poate spori stima de sine şi satisfacţia faţă de viaţă”, a declarat Gita Anderson, director executiv al comunităţii de seniori Lisbet din Wellington Bay, Florida, pentru The Epoch Times. Potrivit acesteia, rezidenţii care au contact regulat cu familia tind să aibă rezultate mai bune în ceea ce priveşte sănătatea emoţională, fizică şi cognitivă decât cei care nu au veşti dese de la membrii familiei sau prieteni.

Kohut a remarcat un alt impact practic: persoanele în vârstă care au contacte regulate cu familia tind să fie mai implicate şi mai proactive în ceea ce priveşte sănătatea lor, ceea ce le afectează în mod direct rezultatele pe termen lung. O persoană care are un program de control regulat, o masă în comun sau un partener de plimbare este mai probabil să respecte programările, să ia medicamentele corect, să mănânce mai bine şi să se mişte mai mult.

Moduri creative de a păstra legătura

Păstrarea legăturii nu necesită gesturi grandioase sau agende sociale încărcate.

- Prioritizaţi consecvenţa în detrimentul intensităţii: contactul scurt şi regulat contează mai mult decât vizitele ocazionale de lungă durată. „Cheia este consecvenţa şi implicarea sinceră, mai degrabă decât vizitele scurte şi obligatorii”, a spus Bruno.

- Faceţi-o previzibilă: un apel programat în fiecare marţi şi vineri elimină incertitudinea. Previzibilitatea calmează sistemul nervos, în special pentru persoanele care se luptă cu somnul sau anxietatea.

- Împărtăşiţi activităţi mici: Mergeţi pe jos în timp ce vorbiţi. Citiţi cu voce tare. Priviţi împreună fotografii. Urmăriţi acelaşi serial de televiziune şi discutaţi despre el.

Depăşiţi barierele distanţei: Un studiu controlat din 2025 a testat un program de implicare socială bazat pe videoconferinţe pentru persoanele în vârstă şi a constatat îmbunătăţiri în frecvenţa activităţilor sociale, participanţii raportând că s-au bucurat de interacţiunile sociale, chiar dacă nu erau evenimente faţă în faţă.

Cele mai eficiente intervenţii combină consecvenţa şi structura, a spus Kohut.

Programele comunitare care merită explorate includ programe de lectură comună în care persoanele în vârstă citesc împreună cu copiii, oportunităţi de mentorat, schimburi tehnologice între generaţii, proiecte colaborative de artă sau grădinărit şi parteneriate între şcoli şi centre pentru seniori.

Un plan simplu de resetare de Ziua Îndrăgostiţilor

A şti că legătura este importantă este doar o parte a soluţiei. Crearea unui timp special cu cei dragi ajută la integrarea contactului social în viaţa de zi cu zi.

Un plan de două săptămâni este mai uşor de realizat decât o promisiune permanentă. Tratează-l ca pe o terapie fizică: repetabil şi realist.

Pentru familiile cu persoane dragi aflate în îngrijire pe termen lung, întreabă cum sunt introduşi noii rezidenţi în activităţile sociale, cum identifică personalul semnele de retragere emoţională şi ce oportunităţi zilnice de interacţiune semnificativă sunt disponibile.

Dovezile sunt clare: conexiunea socială este o necesitate biologică, la fel de fundamentală pentru sănătate ca exerciţiile fizice, nutriţia şi somnul.

De Ziua Îndrăgostiţilor, faceţi dragostea vizibilă. Luaţi legătura cu un prieten sau un membru al familiei care locuieşte singur. Compania este una dintre cele mai simple investiţii pe care familiile şi prietenii le pot face pentru a-i ajuta pe cei dragi să trăiască mai mult şi mai sănătos.