"Sindromul Gigel Paraschiv" - Preda explică de ce e greu să se găsească un ministru al Educaţiei / Ce i-a cerut lui Bolojan
Politologul Cristian Preda a dezvăluit, într-un articol publicat în Comunitatea Liberală 1848, că i-a cerut premierului Ilie Bolojan ca, în cazul numirii unui rector la Educaţie, acesta să nu fi abuzat de funcţie prin mandate peste limita legală şi să fie ferm în combaterea plagiatului, pe care îl consideră o problemă gravă a sistemului de educaţie.
Redăm mai jos, integral, articolul publicat de profesorul de ştiinţe politice, intitulat sugestiv "Sindromul Gigel Paraschiv sau de ce se găseşte greu un ministru al Educaţiei":
"Mi-am permis să-i scriu premierului că, dacă se hotărăşte să numească la Educaţie un rector, ar face bine să găsească unul care nu a abuzat de putere, aranjându-şi trei, patru sau cinci mandate, deşi legea a prevăzut mereu maximum două. Am adăugat că, indiferent dacă-i rector sau nu, ar fi nimerit ca viitorul ministru să fie ferm în privinţa plagiatului, care e o boală grea, căci se ia în şcoala primară şi atinge formele cele mai grave la nivel doctoral.
Respectivele condiţii sunt greu de îndeplinit, dar cred că e bine să încheiem un ciclu. Cel în care abuzul de putere şi apărarea plagiatului au fost principalele trăsături ale sistemului de educaţie. Cred că numele cel mai potrivit pentru problema pe care o discut e 'sindromul Gigel Paraschiv'. Publicului larg numele acesta nu-i spune, poate, mare lucru. E păcat. Căci nu mai există vreun alt român care să fi ocupat o asemenea demnitate publică aproape 14 ani. Exceptând câteva luni când ministru a fost Mircea Dumitru, Paraschiv e secretar de stat la Educaţie din 2012 încoace. Adică de la căderea guvernului MRU. El a închis ochii şi la abuzurile comise de rectori, şi în privinţa delictului de plagiat. Şi tocmai de aceea, cred eu, şi-a păstrat înalta funcţie. Nu veţi găsi urme publice ale puterii lui. Poate câteva frânturi din discursurile prin care a mulţumit universităţilor care i-au acordat numeroase titluri onorifice de doctor.
Mă grăbesc să spun că, atunci când vorbesc despre abuz de putere, nu am în vedere doar prelungirea ilegală a şederii rectorilor în funcţie. Reţelele din sânul universităţilor şi cea concentrată în Consiliul Naţional al Rectorilor au secretat birocratizare şi arbitrariu. Organizarea concursurilor didactice e cea mai cunoscută formă a exercitării discreţionare a puterii în universităţi. La fel ca-n educaţia din şcoli şi licee, care e doar cu numele gratuită, părinţii fiind obligaţi să scoată din buzunar bani pentru meditaţii şi pentru mofturile dictate de directorii şcolilor, de învăţători sau de profesori, şi-n educaţia universitară, miza deţinerii funcţiilor de autoritate e financiară: alocaţia de la buget e incomparabil mai mică decât în celelalte state-membre ale UE, aşa că bătălia din sistem e aprigă. Fiindcă e pe bani puţini.
E naiv să credeţi că nu-i nimeni care să vrea să ocupe fotoliul din strada general Berthelot. Mă tem că, dimpotrivă, sunt prea mulţi şi că Bolojan e încurcat de iţele încâlcite ale bătăliei dintre diversele reţele.
Adevărul e că actuala guvernare nu a început deloc bine din punctul de vedere al clarităţii morale şi al interesului public superior al educaţiei, căci Bolojan şi-a ales drept consilier onorific pe Marilen Pirtea, unul dintre rectorii ajunşi la al patrulea mandat, Ligia Deca, autoarea ficţiunii numite „România educată”, a fost numită responsabila comisiei naţionale UNESCO, drept compensaţie pentru pierderea cursei electorale din 2024, iar Sorin Costreie, fostul consilier de stat pentru educaţie al plagiatorului Ciucă, a fost recuperat de către N. Dan pentru poziţia de consilier prezidenţial, desigur, tot pentru educaţie.
Voi începe să sper că se va schimba ceva în bine când vom avea un ministru care îl schimbă pe Gigel Paraschiv."
